Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit execuției bugetare pe anul trecut, publicată de Ministerul Finanțelor, statul a decontat furnizorilor de gaze naturale și energie electrică doar 3,85 de miliarde de lei. La sfârșitul anului trecut aceștia mai aveau de încasat circa 9 miliarde de lei, în baza schemelor de plafonare a prețurilor pe fondul creșterii excesive a acestora începând cu anul 2020. Facturile restante la plată ale furnizorilor au 2 ani, ceea ce pune o presiune mare pe aceștia, dar și pe bugetul de stat, care va trebui să aloce sume mari pentru plata lor. În perioada 2022-2025 statul a încasat de la sectorul energetic 79,7 miliarde de lei și a înapoiat 32,22 de miliarde de lei. La ritmul actual de decontare a facturilor trimise de furnizorii de energie și gaze, statul și-ar achita datoriile către aceștia în 16 ani.
„Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (2,92 mld. lei)”. Aceasta este suma decontată de la buget pentru consumul populației. Iar la ea se mai adaugă alte 931,32 de milioane de lei schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici. Schema de sprijin pentru energie electrică a încetat la 1 iulie 2025, iar cea pentru gaze naturale va expira la 31 martie 2026.
Mai mult a luat decât a dat
Potrivit estimărilor realizate de Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER), statul a încasat în plus aproape 80 de miliarde de lei în perioada 2022 - 2024 din dividende şi diverse impozite suplimentare generate de scumpirea energiei, adică ceea ce înseamnă cam de peste două ori cât a plătit pe compensări. Astfel, în anul 2022, încasările la buget din schema de ajutor a consumatorilor au totalizat 46,3 miliarde de lei (11,4 miliarde de lei din diferența de TVA aplicat la o bază mai mare de calcul; 8,6 miliarde de lei din dividende și 26,3 miliarde de lei din supraimpozitarea producătorilor și traderilor și din contribuția de solidaritate). În anul 2023, totalul încasat de stat s-a ridicat la 21,3 miliarde de lei (7,4 miliarde de lei din diferența de TVA, 6,4 miliarde de lei din dividende și 7,4 miliarde de lei din supraimpozitare), iar în anul 2024 statul a încasat, în total, 12,1 miliarde de lei (3,7 miliarde de lei TVA, 6,3 miliarde de lei dividende și 2,2 miliarde de lei supraimpozitare).
Pe de altă parte, statul a rambursat furnizorilor, 10,96 de miliarde de lei în anul 2022 (3,91 de miliarde de lei pentru facturile populației și 7,05 miliarde de lei pentru facturile companiilor), 10,55 de miliarde de lei în 2023 (4,5 miliarde de lei pentru populație și 6,05 miliarde de lei pentru firme), 6,86 de miliarde de lei în 2024 (3,46 de miliarde de lei pentru populație și 3,4 miliarde de lei pentru companii) și 3,85 de miliarde de lei în 2025. Astfel, statul a încasat de la sectorul energetic 79,7 miliarde de lei și a înapoiat 32,22 de miliarde de lei. Asta înseamnă că statului i-au rămas în buget peste 47 de miliarde de lei, bani care nu s-au mai întors în sistemul energetic. În tot acest timp, furnizorii încă așteaptă să-și vadă bani.
„Cu un ritm de confirmare a dosarelor undeva la 40 de milioane pe lună, cam în 16 ani ajungem să confirmăm cele 8,3 miliarde”, declara Dana Dărăban, directorul executiv al ACUE, într-o conferința Focus Energetic din noiembrie anul trecut.
„Avantajul pe termen scurt al plafonării a fost că a calmat populaţia într-un moment în care preţurile explodau şi a evitat un şoc social (restanţe la facturi, debranşări masive, falimente de IMM-uri). Dezavantajele mari pe termen mediu-lung au determinat distorsiuni de piaţă, preţul la consumator nu mai reflecta realitatea, dând un semnal economic fals că «energia e ieftină», deşi nu era. De asemenea a condus la blocarea banilor în subvenţii şi nu în investiţii, dar a creat restanţe şi risc mare pentru furnizori (furnizorii au finanţat de fapt schema de plafonare din banii lor, aşteptând ani întregi să-şi recupereze diferenţa de la stat şi astfel generând probleme de cashflow, dar şi costuri suplimentare cu credite, costuri care sunt recuperate de la clienţi după eliminarea plafonării şi determină preţuri mari”.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă
Un raport al think-tank-ului Energy Policy Group arăta că nevoia de investiții în rețelele de electricitate este estimată la aproape 7 miliarde de euro numai pentru transport, iar în distribuție, alte 10 miliarde de euro.
Vine liberalizarea prețurilor la gaze. Cum arată ofertele
Primele oferte de preț pentru consumul de gaze al gospodăriilor după 31 martie 2026 au apărut pe comparatorul de preț al ANRE. Potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă, aceste oferte au prețuri cuprinse între 0,32 și 0,41 de lei/kWh, cu TVA inclus, relativ apropiate de prețul plafonat de 0,31 de lei/kWh. Deocamdată niciunul din marii furnizori nu și-au publicat oficial ofertele, în contextul în care ministrul Energiei Bogdan Ivan anunța că este posibilă prelungirea schemei de plafonare, lucru susținut ulterior și de premierul Ilie Bolojan.
Comentând ofertele publicate până la această dată pe comparatorul ANRE, Dumitru Chisăliță a subliniat că există oferte care practic nu majorează prețul actual, dar și oferte care includ o creștere de peste 30%.
„Când costurile cu gazele naturale luând în considerare că prețul tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri pentru trimestrul 2 și 3 2026 este de 0,31 lei/kWh, când costurile cu gazele naturale luând în considerare prețul tranzacționat pe Bursa Europeană de Gaz TTF pentru anul 2026 este de 0,29 lei/kWh, când prețul facturat în luna decembrie 2025 a fost de 0,29 lei/kWh, o ofertă de 0,32 lei/kWh înseamnă o creștere de 3% față de prețul plafonat. E o mișcare aproape neutră: poate un cost administrativ mai mare, o ajustare de portofoliu, o actualizare normală. În schimb, capătul superior al intervalului, 0,41 lei/kWh , înseamnă +32% față de prețul plafonat, iar aici nu mai vorbim despre ajustări, ci despre o repoziționare brutală”, spune Dumitru Chisăliță.
Citește pe Antena3.ro
