Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De ce a fost nevoie de un 'banchet de impacare' intre Octavian Goga si Alexandru Vaida Voievod? Si de ce nu au participat la el si cei doi fruntasi politici ardeleni?
Intr-un Ardeal care isi vedea adeseori luptatorii pentru cauza romanilor pusi la zid de autoritatile austro-ungare, un conflict deschis intre oamenii politici ai vremii nu putea sa sugereze decat ca, undeva, la Budapesta sau la Viena, cineva isi freca mainile de bucurie. Vechiul dicton 'dezbina si cucereste' ar fi putut da roade, cata vreme acei fruntasi politici erau nimeni altii decat Alexandru Vaida-Voievod si Octavian Goga. Primul publicase in 24 decembrie (stil vechi) 1911 un articol, in 'Romanul', intitulat 'Cateva dintre numeroasele «licente poetice» comise de d. O. Goga in activitatea sa politica'. Destul pentru ca iasca sa se aprinda.
Pentru ca interesul natiunii romane – de o parte si de alta a Carpatilor – nu era ca unii dintre cei mai activi luptatori ai ei sa se sfasie, s-a constituit atunci un juriu pentru a rezolva 'afacerea', un juriu in care fiecare dintre cei doi isi desemnase 'barbatii de incredere' care sa-i reprezinte si sa decida cine avea dreptate. 'Barbatii de incredere' ai lui Goga au fost Lucian Borcia, avocat din Sibiu, si Octavian C. Taslauanu, secretar al Asociatiunii 'Astra' Sibiu; iar cei ai lui Alexandru Vaida-Voievod: Nicolae Vecerdea, directorul filialei Albina din Brasov, si August Venter, avocat din Brasov. S-a implicat foarte mult, de peste munti, si directorul 'Vietii Romanesti', scriitorul C. Stere. Afacerea a fost urmarita de presa din Romania, toate momentele ei esentiale fiind subiect de prima pagina. Ar fi interesant sa le comentam candva, dar nu e spatiul potrivit in aceasta rubrica. Cumpanirea probelor dadea dreptate cand unuia, cand celuilalt dintre cei doi implicati.
Cum s-a incheiat conflictul
Pana la urma, datorita unui viciu de procedura, acest consiliu de jurati morali conchide ca ii este imposibil sa se pronunte cu privire la vinovatia sau nevinovatia celor implicati, considerandu-si misiunea incheiata si cerand celor doi sa se impace. Ceea ce avea sa se si intample, in mijlocul iernii. Mai ales ca Goga trebuia sa se duca... la inchisoare. (Fusese pentru a doua oara condamnat pentru articolele sale din 'Tara noastra'. Prima data, a fost inchis la inceputul lui 1911, la Seghedin, iar in inchisoare fusese vizitat si de Caragiale. A doua oara a fost condamnat la sfarsitul lui 1911. Imediat ce curtea s-a pronuntat, el a cerut amanarea aplicarii sentitei, pentru a avea timp sa-si rezolve problemele in 'afacerea' cu Vaida-Voievod. Si i se acorda acest ragaz.)
Pentru a sarbatori impacarea celor doi fruntasi politici ardeleni – 'impacare atat de necesara triumfului cauzei romanesti' (scrie corespondentul iesean al ziarului 'Universul') –, la Iasi se da un mare banchet, la care participa politicieni si oameni de cultura din Regat si de peste munti. Banchetul a avut loc marti, 7 februarie 1912, alaturi de cei doi ardeleni fiind omagiat si C. Stere, 'care, prin devotamentul si staruinta depusa, a reusit in primul rand sa realizeze impacarea, restabilind conlucrarea intre luptatorii romani din Ardeal'.
Banchetul s-a tinut in sala mare a societatii de gimnastica din Iasi, au participat la el peste 200 de persoane si a capatat dimensiunile unei adevarate manifestatii. Iata si cateva nume dintre cei care au fost de fata: N. Gane, printul Matei Cantacuzino, C. Negruzzi, dr. Emil Racovita, Sextil Puscariu, politicieni precum Al. Badarau, Gr. Buicliu, Lascar Rosetti, N. Catargi, dar si scriitori precum C. Hogas, M. Sadoveanu. Unii dintre cei care venisera la 'banchetul impacarii' erau ei insisi in conflict, cum ar fi cazul Negruzzi-Badarau... De asemenea, presa din Iasi, Bucuresti, dar si cea din Ardeal, era foarte bine reprezentata.
Citește pe Antena3.ro
Meniul banchetului
Si pentru ca a fost un banchet bogat, ca pentru aceste cinstite fete, sa aflam si ce s-a mancat. Meniul a cuprins: Salata de icre negre Regele Carol I; Consomeu servit in cani de supa, acoperite cu buseu de foitaj; Salau 'en belle-vue' cu sos Remoulade; Fileu de vita ca la Nisa; Mazare 'à l'Anglaise'; Punci cu Marasquin; Curca si miel la rotisor; Salata de laptuci; Tarte si biscuiti glasati, Branzeturi; Fructe; Cafea; Lichioruri; Vinuri – alb de Dragasani, rosu de Nicoresti si sampanie Pommery & Greno.
Dineul a inceput cu intonarea Imnului regal si cu un toast al lui Nicu Gane, care a inchinat pentru familia regala si a vorbit despre insemnatatea impacarii celor doi fruntasi politici de peste munti pentru cauza comuna a romanilor. In numele romanilor ardeleni a cuvantat S. Halita. Discursul cel mai aplaudat a fost cel al lui Constantin Stere, care a aratat cat de periculoase sunt luptele fraticide, in sanul comunitatii din Ardeal. Idee pe care o continua Sadoveanu, care da ca exemplu situatia din Bucovina.
Expandand intr-o adevarata sarbatoare nationala, banchetul de la Iasi avea o singura hiba: lipseau cei doi care declansasera intreaga miscare de simpatie. Stere povesteste ca 'in momentul in care impacarea celor doi frati de peste munti e sarbatorita la Iasi, marele poet Goga a intrat in temnita ungureasca, spre a face o pedeapsa la care a fost condamnat pentru lupta ce o duce'. Date fiind circumstantele, si Vaida-Voievod refuzase sa vina la Iasi. Goga ii trimisese insa o telegrama lui Stere: 'Din pragul temnitei, iti trimit salutarile mele'.
