Termitele distrug padurile din Brasov si Valcea

Pe unde trec distrug tot, ca termitele. Lasa in urma munti golasi, dealuri jalonate de cioturi. Dupa teribilele exemple ale defrisarilor demente din judetul Bacau, soldate cu alunecari de teren si inundatii, prezentam alte doua cazuri scandaloase. Despaduririle masive din Bazinul Lotrului si zona Brasovului sunt afaceri profitabile, care lasa insa cicatrici de nevindecat.

In razboi cu statul pentru aurul verde

Procesul de retrocedare a padurilor din bazinul Lotrului dureaza de ani. Obstile de mosneni din vechime - acum reconstituite - se lupta cu institutiile statului pentru a intra in posesia terenurilor cu vegetatie forestiera. Oamenii se tem ca vor primi inapoi doar coline pline cu cioturi.

Nimeni nu interzice taiatul padurilor. Dimpotriva, acest lucru este benefic pentru intinerirea vegetatiei forestiere, pentru prosperitatea economica a zonei. Dar, atunci cand lucrarile de defrisare se fac irational din diferite motive, apar problemele. Modalitatile barbare de exploatare a lemnului, de taiere necontrolata, par a fi disparut din zona bazinului Lotrului. Ele au fost inlocuite cu procedee mult mai subtile, mai greu de controlat. De exemplu, in loc sa se taie padurea de pe un hectar, atat cat a fost stabilit, procesul se ex-tinde pe o suprafata de doua sau de trei ori mai mare.

Masa lemnoasa este uneori subevaluata (copacii sunt vazuti mai subtiri si mai putin inalti) pentru a se obtine un pret mai mic de exploatare. Acolo unde padurea s-a deteriorat (atunci cand varfurile brazilor, molizilor sau fagilor s-au rupt) suprafetele calamitate sunt, de asemenea, o mana cereasca. Decizia de taiere a copacilor stelati, asa sunt numiti cei cu varfurile rupte, este de cele mai multe ori contestata si lasa loc suspiciunii. Asta, pentru ca nimeni n-o sa stea sa masoare daca s-a rupt o bucata de 6-7 metri din fiecare arbore, care poate sa se degradeze, sau mult mai putin.

Oamenii vorbesc cu placere despre turism. Stiu ca lemnul nu o sa le rotunjeasca veniturile la infinit. Vor sa gaseasca o alta sursa de venit. Dar care turist o sa fie placut impresionat cand o sa vada coline defrisate, pline de cioturi sau neimpadurite, de-o parte si de alta a drumului care duce de la Voineasa la Obarsia Lotrului?

OBSTILE. Afacerile cu lemne din zona Voineasa - Obarsia Lotrului se desfasoara prin doua ocoale silvice, unul de stat, Ocolul Silvic Voineasa, si altul privat, Ocolul Obarsia Lotrului - Voineasa. Asociatia Obarsia Lotrului - Voineasa, reprezentanta a 15 obsti de mosneni asociate, detine pana acum 19.800 ha de terenuri cu vegetatie forestiera. Statul, 26.000 ha. Actiunile de retrocedare a padurilor obstilor de mosneni sunt inca in derulare. Procesele se tin lant. Obstile spun ca trebuie sa detina in final 28.000 ha de padure. Oamenii sustin ca, de-a lungul anilor, statul, prin institutiile reprezentate in zona si in judet, a incercat continuu sa intarzie procesul de retrocedare a padurilor. "Au incercat sa amane continuu procesul de retrocedare ca sa apuce sa taie tot. Sa dea pamantul fara valoare", ne-a declarat un reprezentant al obstilor. Trebuie precizat ca in zona functioneaza legea tacerii si de-o parte si de cealalta. "Pana sa ne fie date inapoi padurile s-a taiat mult mai mult decat era legal. Noi cand ne-am luat pamanturile inapoi, in 2002, 70% din suprafata era defrisata", spun localnicii. "Acum suntem obligati sa facem impaduriri pe suprafete. Vor trece 25 de ani pana padurea va ajunge la stadiul de masiv. Anul trecut am impadurit 22 ha, iar anul acesta 35 ha". In zona se vorbeste ca banii proveniti din exploatarea lemnului s-au scurs in buzunarele unor oameni politici, dar si in campaniile electorale ale unor partide. Nici unii - lideri locali si padurari - nu au rezistat tentatiei de a se atinge de borcanul cu miere. Dovada stau vilele construite in timp foarte scurt si loturile de padure achizitionate.

RETROCEDARI. Padurile obstilor de mosneni nu au fost retrocedate in totalitate. In bazinul Lotrului, obstile urmeaza sa primeasca inapoi circa 4.000 ha. In prezent, Obstea Aniniseni - Radoseni-Carpiniseni este implicata intr-o serie de procese cu institutiile statului. "Comisia judeteana de aplicare a Legii 18 ne-a eliberat titlul de proprietate pentru suprafata de 1.120 de ha. Primaria Voineasa ne-a dat procesul verbal de punere in posesie. Cu toate ca avem atat actul de proprietate, cat si procesul verbal de punere in posesie, Directia Silvica, prin seful de Ocol Silvic Voineasa, inginerul Diaconeasa, refuza sa predea padurea", ne-a declarat avocatul Ion Zgripcea, presedintele Obstii.

"Am cerut prin Ordonanta Presedintiala sistarea taierilor. Judecatoria Brezoi a dat castig de cauza, iar domniile lor au facut recurs impotriva sentintei respective tocmai pentru a putea taia padurea in continuare. Pe 3 septembrie am cerut tot prin Ordonanta Presedintiala ca Directia Silvica Valcea sa fie obligata sa predea obstii padurile. Judecatoria Brezoi, printr-o analiza pripita a probatoriului, a respins ordonanta presedintiala. Obstea a facut recurs, iar Tribunalul Valcea, analizand probele, a obligat Directia Silvica sa predea padurile.

Directia Silvica Valcea refuza in continuare sa predea terenurile si introduce actiuni inadmisibile impotriva Obstii, tocmai pentru a nu da posibilitatea ca Obstea sa-si intre in drepturi si sa lucreze in regim silvic, deoarece lucrarile se fac cu Ocolul privat Voineasa". Obstea Aniniseni-Radoseni-Carpiniseni are de recuperat 1.120 ha de teren cu vegetatie forestiera in Obarsia-Lotrului, judetul Valcea, 4.800 ha de padure in comuna Crasna si pasuni alpine. De cealalta parte, reprezentantii statului sustin ca padurile revendicate de Obstea Aniniseni-Radoseni-Carpiniseni mai sunt revendicate si de alte obsti: Obstea Groapa Seaca, Obstea Pociovalistea, Obstea Pravat Mic, Pravat Mare si o persoana fizica. Neintelegerile pornesc, spun reprezentantii statului, din faptul ca nu toate obstile de mosneni care revendica padurile aveau inainte de 1948, cand si-au pierdut pamanturile, un statut si functionau conform legii. Majoritatea functionau ca cete de mosneni.

NEREGULI. Obstile care au inceput exploatarea padurilor nu au fost ocolite de ten-tatia de a taia mai mult decat s-a stabilit. Membrii acestora au inceput sa creeze o presiune constanta si sa controleze cat, ce si cum se taie. "Am verificat din punct de vedere financiar Obstea mosnenilor Voinesari gasind multe nereguli privind cheltuieli mari care se fac in dauna mosnenilor proprietari", ne-a declarat cenzorul obstii, Stana Musulete. "Nu toata masa lemnoasa care s-a taiat este evidentiata in documentele de vanzare. Am sesizat Directia Finantelor Publice Valcea si, in functie de rezultatul verificarilor organelor de specialitate, voi cere inventarierea, subliniez inventarierea, in padure a masei lemnoase taiate, cu specialisti silvici, politie economica si finante. Doresc sa mentionez ca cer pentru inventariere o comisie de specialitate din domeniul silvic, politie, procuratura si finante, intrucat, daca solicit specialisti numai din silvicultura, acestia fiind colegi se acopera unii pe altii. In orice caz nu s-a respectat regimul silvic in ceea ce priveste masa lemnoasa", ne-a declarat Stana Musulete.

AFACERI. "Aparitia austriecilor in zona a crescut pretul masei lemnoase. Exista si firme particulare care exploateaza. Unele vand austriecilor, altele in tara", ne-au spus reprezentantii obstilor. Holzindustrie Schweighofer a aparut pe piata lemnului din bazinul Lotrului in luna ianuarie a acestui an. Daca inainte materialul lemnos pe picior (pomul in picioare taiat) era vandut intre 500.000 si 1.000.000 de lei, acum preturile au crescut considerabil. Firma austriaca, avand o fabrica de cherestea la Sebes, a oferit intre 1,2 si 1,4 milioane de lei pentru orice fel de masa lemnoasa. "Austriecii lucreaza cu oamenii lor, nu folosesc taietori din zona".

Din pacate, in bazinul Lotrului nu toate colinele defrisate au fost reimpadurite. Legea spune ca in maximum doi ani de la exploatare trebuie facute lucrari de impadurire. Exista coline intregi, acum acoperite cu iarba, care nu mai pot fi acoperite cu brazi. Pentru a impaduri un hectar de teren sunt necesari 5.000 de puieti. Un puiet costa 12.000 de lei.

Taietorii de lemne din bazinul Lotrului sunt veniti din Maramures, dar si din Valea Jiului. Ei sunt platiti in functie de cat muncesc. Un taietor "daca trage tare" ajunge sa castige aproximativ 5 milioane de lei. Sunt platiti intre 110 si 140 de mii de lei pe metrul cub. Insa nu toti patronii achita salariile oamenilor la timp.

Deteriorarea mediului este un lucru cert. "Toate taierile nerationale aduc prejudicii. In acea zona nu exista un echilibru stabil intre plantari si taieri", ne-a declarat Horia Popescu, director executiv la Protectia Mediului Valcea.

Programul "omul si pomul"

Dupa ce inundatiile si alunecarile de teren din ultimele doua luni au tinut capul de afis al stirilor, autoritatile au ajuns pentru a mia oara la concluzia ca aceste fenomene sunt cauzate de defrisarile ilegale. Singura solutie ar fi replantarea copacilor.

Saptamana aceasta, Regia Nationala a Padurilor Romsilva (RNP) a anuntat ca se pregateste sa ofere gratuit 21 de milioane de puieti forestierei. Teoretic, oricine poate primi un copac pe care sa-l planteze pe langa casa, in curtea scolii sau la sediul firmei prin programul "Un om, un pom".

MATERIALIZAREA INITIATIVEI. Saptamana trecuta, premierul Nastase a cerut ca in toamna acestui an sa se planteze cel putin un arbore pentru fiecare cetatean al tarii.

"In vederea materializarii acestei initiative, conducerea RNP a declansat deja masurile tehnico-organizatorice pentru asigurarea, atat din pepinierele silvice de la nivelul ocoalelor, districtelor si cantoanelor, cat si din regenerarile naturale, cantitatii de 21 milioane de puieti forestieri in plus fata de necesarul pentru programele proprii", anunta un comunicat al regiei. In plus, Romsilva va sustine financiar reimpadurirea si consolidarea celor 80 ha de terenuri afectate de inundatiile din zona Vaii Trotusului.

TERMEN. "Dupa data de 1 octombrie vom pune puietii la dispozitia populatiei, agentilor economici, primariilor, scolilor si asa mai departe. Cetateanul care va dori sa primeasca gratuit un puiet va trebui sa apeleze la directiile silvice sau ocoalele silvice. Tot de acolo va primi si asistenta tehnica, adica i se va spune cum trebuie plantat pomul", ne-a declarat dr. ing. Ion Machedon, purtatorul de cuvant al Romsilva. Tot dupa 1 octombrie vor putea fi obtinute informatii privind structura pe specii a puietilor forestieri, locurile din care se va face livrarea acestora, modalitatile de transport si conditiile de organizare a asistentei tehnice de specialitate de pe site-ul Romsilva: www.rosilva.ro.

IMPADURIRI

"Dupa data de 1 octombrie vom pune puietii la dispozitia populatiei, agentilor economici, primariilor, scolilor si asa mai departe. Cetateanul care va dori sa primeasca gratuit un puiet va trebui sa apeleze la directiile silvice sau ocoalele silvice. Tot de acolo va primi si asistenta tehnica, adica i se va spune cum trebuie plantat pomul" - Ion Machedon, purtator de cuvant Romsilva

Institutul de Cercetari Silvice taie padurea

Restrangerea ICAS Bucuresti proprietate de stat la doar doua ocoale silvice, Mihailesti si Sacele, a dus la transformarea Institutului de Cercetari Silvice (ICS) in cel mai rapace exploatator al padurilor Romaniei.

In judetul Brasov, ICAS mai contine doar Ocolul silvic Sacele, adica aproximativ 20.300 ha padure amplasate in doua locatii, Sacele si Tarlungeni. In Tarlungeni, pe Valea Zizinului, cele 3.800 ha sunt defrisate la sange de catre ICAS, chiar in acest moment 10.000 mc fiind exploatati de catre cinci firme, conform adresei Romsilva ICAS Brasov nr. 2.125/ 5.07.2004.

FIRMELE "EXPLOATATOARE" DE PADURI ICAS. SC Laleaua Neagra SRL din Comarnic (patron Ion Bacioiu) a contractat 870 mc la Purcareni (com. Tarlungeni), SC Bandi Industry SRL din Sacele (patron Ionas Andrei) a contractat 898 mc pe Valea Zizinului, SC Alcon SRL din Busteni (patron Alexe Gheorghe) a contractat 2.621 mc pe Valea Carbunelui si 645 mc pe Valea Satului, SC Cocotier SRL din Sacele (patron Codrean Codrin) a contractat 1.538 mc pe Valea Zizinului, iar SC Davexfor Trans SRL din Sacele (Csaba David) a contractat 4.131 mc pe Valea Zizinului.

Iar cei 10.000 mc nu reprezinta singura cantitate de masa lemnoasa ce va fi exploatata in comuna Tarlungeni. Primarul Tarlungeniului, Iosif Kiss, a incercat sa opreasca exploatarea abuziva a padurilor comunei sale de catre Institut.

PRADUIALA PADURILOR DE STAT. "Este o praduiala fara precedent, ICAS-ul de stat exploateaza intensiv parcelele pe care ar trebui sa realizeze cercetare si amenajare. In urma lor ramane prapadul, dealuri dezgolite, drumuri distruse de traficul camioanelor incarcate de busteni. La Ocolul silvic Sacele au cel putin 4-5 angajati, iar la Bucuresti, peste doua sute, o infrastructura care este sustinuta de exploatarile forestiere masive de la Sacele - Tarlungeni si Mihailesti. Numai la Tarlungeni se exploateaza padure anual de opt miliarde de lei fara ca bugetul local sa vada un leu ca taxe locale. Totul merge la Bucuresti. A crescut numarul infractiunilor silvice, pentru ca cetatenii Tarlungeniului nu au nici lemne pentru foc cu care sa se incalzeasca. Nu au voie sa adune nici lemnele cazute din zonele controlate de ICAS, unde se exploateaza numai brad si fag", a precizat Iosif Kiss.

FLAGRANT ORGANIZAT DE PRESA. Flagrantul organizat de reporterii Transilvania Expres a surprins chiar transportul de busteni din perimetrul ICAS si cioturilor ramase in urma praduielii practicate de ICAS Bv. Atat primarul Tarlungeniului, cat si primarul din Sacele, Vasile Lata, sunt decisi sa aduca padurile exploatate de ICAS la comunitatile locale: "Eu personal intentionez sa aduc padurile in proprietatea Primariei Tarlungeni, iar banii din exploatarea silvica vor veni la bugetul local. Vom infiinta un ocol silvic privat, dupa prevederile legii, vom investi in reimpadurire si in intarirea pazei padurilor. Fata de ICAS care exploateaza peste 10.000 mc pe an noi vom exploata 4-5 mii metri cubi material lemnos", a sustinut primarul demonstrand cu Extrasul CF nr. 36.294 din nov. 2000-feb. 2002, ca cele 3.800 ha de padure nu sunt proprietatea statului prin ICAS, ci proprietatea comunei.

PRIMARIA SACELE VA RECUPERA PADURILE DE LA ICAS. La Sacele lucrurile stau si mai rau, ICAS-ul exploatand anual in jur de 60.000 mc in valoare de 36 miliarde de lei, fara ca bugetul local sa beneficieze de ceva de pe urma acestor defrisari marca ICAS. Viceprimarul municipiului Sacele, Jonas Andrei, s-a declarat ferm pentru recuperarea padurilor din Sacele la comunitatea locala: "S-au facut documentatii de preluare a acestor paduri, in care exploatarea ICAS este abuziva, iar comunitatea din Sacele nu castiga nimic din taierea masei lemnoase.

Anual, beneficiile rezultate din exploatarea a peste 60.000 mc masa lemnoasa fag si brad, se duc la Bucuresti, iar despre reimpaduriri nu se poate vorbi. Mai mult se defriseaza. Nu-si intretin nici drumurile forestiere pe care le utilizeaza. Zonele Valea Garciniului, Valea Dreasca, Sireia sunt defrisate sistematic. Primaria Sacele detine actele de proprietate pe aceste suprafete impadurite si le va folosi", a mai sustinut viceprimarul din Sacele.

ICAS SACELE AR PUTEA EXPLOATA MAI MULT. In absenta sefului Ocolului silvic Sacele, ing. Radu Farcas, adjunctul sau, ing. Ioan Giurgiu, a contrazis pozitiile oficiale exprimate de cei doi primari: "Primariile au tot dreptul de a-si recupera padurile, intrucat sunt proprietare, insa Legea 400/2002 excepteaza suprafetele impadurite aflate la ICAS de la retrocedare. Documentatia lor nu a ajuns nici la Comisia Judeteana de fond funciar. Noi avem posibilitati de exploatare de 96.000 mc/an, insa nu ex-ploatam decat 70.000 mc/an. Exploatarea padurilor se realizeaza conform studiilor de amenajament intocmite de specialisti, deci se taie in mod organizat. ICAS-ul va recastiga si celelalte patru ocoale silvice fata de Sacele si Mihailesti, si anume cele de la Lechinta, Tomnatic (Moldova), Caransebes si Vidra", si-a exprimat speranta Ioan Giurgiu, deci suprafetele impadurite exploatate de ICAS Bucuresti urmeaza sa se mareasca, nicidecum sa se micsoreze.

POPULATIE

"A crescut numarul infractiunilor silvice, pentru ca cetatenii Tarlungeniului nu au nici lemne pentru foc cu care sa se incalzeasca. Nu au voie sa adune nici lemnele cazute din zonele controlate de ICAS, unde se exploateaza numai brad si fag" - Iosif Kiss, primar Tarlungeni

FOTO

EXPLOATARE. Impaduririle si defrisarile nu fac casa buna cu drumul ce leaga Voineasa de Obarsia Lotrului

TAIERI. Exploatarea padurii este mai usoara in apropierea drumurilor de acces

MUNCITORI. Taietorii de lemne au lucrat si in ziua de Sfanta Maria

SUPRAVIETUIRE. Gigi se ocupa de hrana echipei din Valea Plangerii, Uricani

TRANSPORT. Camioanele incarcate cu lemne cara bustenii abia taiati

Foto 1

Foto 2

Foto 3

COLINE. Taierile se fac dupa un plan dinainte stabilit