x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!

Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!

de Georgiana Oprea    |    13 Ian 2021   •   19:08
Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!

O conductă magistrală nereparată de la începutul secolului s-a spart weekendul trecut, lăsând în frig 400 de blocuri. Prin proporții, a fost o avarie istorică, însă dezastrul în care se află sistemul de termoficare al Capitalei e mai ușor de descris geografic. 

 

În subteranele Bucureștiului este îngropată o rețea de aproape 4.000 de kilometri de conducte de termoficare. Țevile, unele mai vechi de 50 de ani, se transformă în strecurători, în lipsa lucrărilor masive de întreținere și reparații.

 

Nu e inundație. E potop!

 

Conform datelor furnizate pentru Jurnalul de Termoenergetica (fosta RADET), începând cu 2016, pierderile pe rețeaua de termoficare au crescut cu 10-20% în fiecare an. Dacă în urmă cu 5 ani se pierdeau aproape 9 milioane de metri cubi de apă, în 2020 pierderile anuale au depășit 16 milioane de metri cubi.

Conductele de termoficare sunt atât de ciuruite, încât, din cantitatea de apă trimisă spre calorifere, la destinație ajunge mai puțin de jumătate. Potrivit companiei municipale, anul trecut  pierderile de apă au ajuns la 64,3%.

Pentru a înțelege mai bine proporțiile dezastrului, gândiți-vă că în lacul Herăstrău sunt 2,39 milioane metri cubi de apă, conform datelor Administrație Lacuri, Parcuri și Agrement București. Asta înseamnă că termoficarea Capitalei pierde anual aproape 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!

Ritmul astupării 

 

Toamna trecută, noul primar al Capitalei a semnat cu Ministerul Fondurilor Europene un contract de 1,6 miliarde de lei pentru reabilitarea a 210 kilometri de conductă din rețeaua principală, care măsoară aproape 1.000 de kilometri. Din păcate, ca orice proiect anunțat în România, și aceasta trebuie privită ca o simplă promisiune. Primăria se angajează deci să repare mai puțin de un sfert din conductele mari, ceea ce pentru întreaga rețea înseamnă 5,7%. 

Cu un an înainte, predecesorul său declara: „De la începutul mandatului meu, adică în ultimii trei ani, am inițiat la RADET cea mai amplă campanie de reparații și înlocuiri de subansamble tehnice din ultimii 10 ani. RADET a înlocuit aproximativ 180 km conductă pe circuitul primar și secundar, din care 30 km pe rețeaua primară, iar restul în cea secundară”. Una peste alta, până la acel moment se reparase circa 4,9% din circuitul subteran. 

Burghiu, șeful conductelor

 

Regia municipală de termoficare RADET a intrat în insolvență, apoi în faliment, după ce a acumulat datorii de 3,7 miliarde de lei la ELCEN - producător de energie termică, aflat în subordinea Ministerului Energiei.

Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, a găsit soluția pentru ca bucureștenii să nu rămână fără apă caldă și căldură. Astfel, în decembrie 2019, a mutat furnizarea agentului termic la una dintre companiile municipale pe care le-a înființat, Termoenergetica. Dar nu numai obiectul de activitate a fost mutat, ci și conducerea. Astfel, Burghiu David-Alexandru, directorul RADET de la momentul falimentului, a preluat funcția de director al Termoenergetica.

În campania electorală,  Nicușor Dan a declarat că îl va concedia pe Burghiu de la conducerea Termoenergetica după ce își va prelua mandatul, respectiv pe 29 octombrie. Mandatul a fost preluat, Burghiu se ocupă în continuare de livrarea agentului termic în București, iar Termoenergetica a luat-o pe urmele răposatei RADET, intrând în datorii de 400 milioane de lei la ELCEN.

 

Un director scăldat în bani publici

 

Directorul general al Termoenergetica, David-Alexandru Burghiu, are în principal studii în științe militare și securitate națională. Acesta a absolvit în 2008 Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliție „Al. I. Cuza”, în 2009  a obținut un master în științe militare și informații la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, iar în 2010 a absolvit un curs de Introducere în securitate națională la Colegiul Național de Apărare.

În 2016, Burghiu a fost numit consilier la Compania Națională Aeroporturi București. În 2017, acesta a devenit și administrator la Metrorex. Tot în 2017, a ajuns dublu șef în organigrama primăriei: administrator la Compania Națională Parcuri și Grădini și director la Compania Managementul Traficului.

Potrivit declarației de avere din 2020, publicată pe site-ul oficial al Termoenergetica, Burghiu a primit, în 2019, 104.285 de lei de la RADET, pentru funcția de administrator special, de la Termoenergetica a primit suma de 96.491 lei, de la Metrorex a primit 37.542 lei, de la Compania Municipală Parcuri și Grădini a primit 43.652 lei, iar de la Comisia pentru aplicarea Legii 500/2002 a primit 65.762 lei.

Și soția lui Alexandru Burghiu ocupă tot o funcție la stat, fiind manager la Compania Națională Aeroporturi București.

Pe lângă venitul de 6.000 de euro lunar, Burghiu mai deține, alături de soție, șase terenuri, dintre care unul agricol - obținut prin donație, iar restul intravilane - prin vânzare-cumpărare.

De asemenea, acesta mai are patru spații comerciale în Mihăilești, Buzău, iar soția deține două apartamente în Chișinău. Averea soților Burghiu este completată de două case în Otopeni, trei mașini și bijuterii în valoare de 300.000 de euro.

Toate aceste pierderi uriașe de apă sunt suportate pe de-o parte de cetățeni, iar pe de altă parte de Primăria Capitalei, ceea ce înseamnă că, în cele din urmă, sunt acoperite tot din buzunarele locuitorilor Bucureștiului

 

6.000 euro/lună bani publici încasați de David-Alexandru Burghiu, ale cărui servicii par indispensabile în structurile administrației

×