Teroristul cu o mie de fete

Al-Zarqawi a parcurs un drum lung de la un simplu lider al celulei sale rebele la cea mai mare amenintare terorista din Irak. Acum, el este acuzat ca a organizat atacuri de gherila, atentate sinucigase, rapiri si decapitari.

In urma cu zece ani, Abu Musab al-Zarqawi isi castiga renumele de conducator in fata celorlalti colegi de celula. Adica, Zarqawi era omul care le spunea celorlalti ce sa faca. Khalid Abu Doma, care a fost inchis cu Al-Zarqawi pentru complot impotriva guvernului iordanian, isi aminteste: "El spunea: "Tu adu mancare, tu curata podeaua"..."

GHERILA. Nu avea idei bune, dar oamenii il ascultau pentru ca le era frica de ceea ce ar fi putut sa le faca. Conform oficialilor americani, Al-Zarqawi a parcurs un drum lung de la un simplu lider al celulei sale rebele la cel care care a devenit acum cea mai mare amenintare terorista din Irak, acuzat ca ar fi regizat atacuri de gherila, bombardari prin sinucigasi, rapiri si decapitari. Comentariile americane asupra relatiilor existente intre gruparea sa si reteaua terorista Al-Qaeda, condusa de Ossama ben Laden, au variat foarte mult. Secretarul de stat, Colin Powell l-a descris ca pe unul dintre cei mai activi membri Al-Qaeda, insa un oficial al Pentagonului a afirmat, recent, ca Zarqawi este un "sustinator aparte al Jihadului (razboiul sfant - n.r.)". Acesta ramane pentru fortele coalitiei o tinta unica. Fortele americane au marit pana la 25 de milioane de dolari recompensa pentru prinderea sa, aceeasi suma fiind oferita si pentru capturarea lui Ben Laden.

MIRAJUL. Cu toate acestea, Al-Zarqawi ramane o fantoma. Sunt prea putine informatii despre locul unde se ascunde sau despre operatiunile pe care le ordona sau le executa singur.

In Iordania, locul unde a facut impresie buna in randul liderilor gruparilor rebele, al prietenilor si al asociatilor, acestia ii contureaza procesul de formare al unui militant. Ei spun ca Al-Zarqawi a crescut in conditii grele si a adoptat religia islamica cu aceeasi intensitate cu care bea sau lupta, pana a devenit un maestru al actiunilor revolutionare. Cei care l-au cunoscut inainte ca acesta sa dispara, acum patru ani, in marea obscura a teroristilor din Afganistan, recunosc ca s-ar fi putut schimba de atunci. Cert este ca el era capabil de o brutalitate de nedescris si ca e putin probabil sa fi devenit doar o marioneta a insurgentilor irakieni. "Daca scriam de rau despre el la gazeta pe care o aveam in inchisoare, acesta ne-ar fi atacat foarte tare cu pumnii, asta doar pentru ca atat putea face in acele conditii. Nu e precum Ben Laden, un lider cu idei si viziuni. El nu are viziuni", isi aminteste Yousef Rababa, impresionat de activitatea militantului Al-Zarqawi.

BATAUSUL. Al-Zarqawi, care va implini in curand 37 de ani, a crescut in conditii nu prea fericite in Zarqa, un oras industrial cu o criminalitate sporita, situat la nord de Aman si cunoscut ca "Detroitul" iordanian. Provine dintr-o familie saraca. Are sapte surori si doi frati. Mama sa s-a luptat multa vreme cu o boala fatala: leucemia. Numele lui de botez este Ahmed Fadeel al-Khalayleh. Prietenii din copilarie spun ca era ca orice alt copil la acea varsta, avea note medii la scoala si nu mergea prea des la moschee, dar toti si-au amintit ca ii placea foarte mult sa se bata, sa lupte.

Cititor de Dostoievski

"Nu era prea inalt, dar era indraznet", declara despre Al-Zarqawi Muhammad Al-Zawahra, un verisor. La varsta de 17 ani, a renuntat la scoala. Incepuse sa bea serios si isi facea tatuaje. Cand a implinit 20 de ani, era in deriva si, ca orice tanar arab care cauta o cauza pe care sa o serveasca, s-a indreptat spre nord, spre Afganistan.

Seicul Al-Hami, cumnatul sau, isi aminteste ca Zarqawi a venit in Khost, in estul Afganistanului in primavara lui 1989, pentru a se alatura Jihadului impotriva Rusiei.

REPORTERUL. Dar a ajuns acolo prea tarziu, caci rusii se retrasesera. In loc sa puna mana pe arma, Al-Zarqawi s-a apucat de scris. Mai exact, a devenit reporter la o mica revista destinata Jihadului, Al Bonian al Marsous, al carei nume inseamna Zidul rezistent. Misiunea sa era de a-i intervieva pe marii lideri ai gruparilor militante despre luptele in care ar fi vrut sa se implice, insa pe care le-au pierdut.

LUPTATORUL. Seicul-cumnat isi mai aminteste ca, intr-o noapte, pe cand dormeau intr-o pestera, Al-Zarqawi i-ar fi impartasit un vis deosebit. Se facea ca din cer ar fi cazut o sabie, iar pe ea statea scris Jihad. Visul l-a convins pe Al-Zarqawi sa se intoarca, in 1992, la Zarqa, unde s-a inrolat intr-o grupare militanta islamica, Bayaat al Imam sau Loialitate Imamului. Anul urmator, a fost arestat, dupa ce autoritatile iordaniene au descoperit arme, munitie si bombe, ascunse in casa sa.

IZOLATUL. A fost trimis la inchisoarea Swaqa, la marginea desertului. Aici, in celula, si-a transformat patul intr-un fel de buncar, acoperind partile laterale cu paturi. Statea ore intregi acolo, citind Coranul si incercand sa memoreze cele 6.236 de versete.

Pe atunci, sentimentele sale pentru americani erau chiar de admiratie. Abu Doma isi aminteste ca Al-Zarqawi obisnuia sa spuna ca acestia "sunt crestini si credinciosi". "Rusii erau inamicul" lui numarul 1, dar aceasta parere, ca multe altele, avea sa se schimbe pana la parasirea inchisorii.

Aici, la Swaqa, si-a schimbat felul de a fi si comportamentul. Manca numai in celula si vizita, in mod regulat, doctorul. Nu vorbea foarte mult. Toti cei care l-au cunoscut folosesc pentru a-l descrie cuvantul "jad", care inseamna serios.

Pana in 1998, cand l-a intalnit pe medicul Basil Abu Sabha, proaspat angajat la Swaqa, Zarqawi "reusise sa se impuna in fata colegilor doar privindu-i". Doctorul Sabha isi aminteste astazi ca vechile lui convingeri religioase capatasera o forma extremista. Nu era de acord ca vecinii de celula sa citeasca altceva decat Coranul. Sau romanul "Crima si pedeapsa" al lui Dostoievski. In loc sa scrie numele autorului corect, Zarqawi scria "Doseefski", iar cartea era plina de note intr-o araba plina de greseli gramaticale.

In martie 1999 a fost eliberat in urma unei amnistieri.

CASNICUL. Seicul Al-Hami, cumnatul sau, spera ca Zarqawi sa inceapa o viata normala, mai ales ca avea doi copii. Ba chiar isi cumparase o camioneta si isi deschisese o taraba la care vindea legume.

FUGARUL. Dar in 2000, a plecat, impreuna cu mama sa, la Peshawar, un oras pakistanez situat la granita cu Afganistanul. Dupa ce viza de Pakistant a expirat, iar Iordania il declarase suspect intr-un dosar ce privea un complot impotriva unei tabere de pelerini crestini, Zarqawi a trecut granita, in Afganistan. Decizia nu a fost grea, caci mama sa murise de leucemie, la varsta de 62 de ani. Ea i-a lasat cu limba de moarte sa fie ucis ca un erou, in lupta, si nu ca un las, capturat.

CONDAMNAT

Cel putin pentru cei care-l urmeaza, Zarqawi este un erou. O recunosc si responsabili americani, care au declarat, in numeroase randuri, ca Zarqawi si-a organizat, pana la sfarsitul lui 2000, in vestul Afganistanui o tabara de luptatori, cu puternice legaturi cu Al-Qaeda.

Tot atunci si-a impus si numele pe campul de lupta. Se pare ca a si fost ranit intr-un atac al americanilor, in Afganistan, in primele zile ale razboiului lansat la 17 octombrie 2001, dupa sangeroasele atentate din Statele Unite.

De atunci, a mai fost vazut o singura data. In 2002, in septembrie. Agentii secreti iordanieni au raportat atunci ca Zarqawi "a intrat ilegal in Iordania prin Siria". El a fost judecat in absenta la Amman pentru uciderea diplomatului american Laurence Foley. Sentinta este definitiva si irevocabila. Zarqawi a fost condamnat la moarte.

Dar el sfideaza moartea. Ii sfideaza pe americani si pe toti cei care doresc stabilitate in Irak. In urma cu trei luni, la

11 mai, gruparea sa a dat publicitatii o inregistrare video intitulata "Seicul Abu Musab al-Zarqawi macelareste un american infidel". Caseta cuplindea detalii despre decapitarea americanului Nicholas Berg, un tanar om de afaceri din Pennsylvania.