TES(t)-ul rezistentei - Singurul teatru evreiesc profesionist din lume

Ceausescu dadea ordine sa se darame fara mila si fara resentimente toate cladirile din zona Teatrului Evreiesc de Stat (TES) din Bucuresti. Ordinele ii erau ascultate,iar zidurile cadeau unul dupa altul, secerate de buldozerele inculturii si ale cenzurii politice.

Cladirea Teatrului Evreiesc s-a aflat in acelasi pericol. Utilajele flamande i-au dat mult timp tarcole, dar a scapat. Pana la urma. Din fericire, Teatrul Evreiesc a supravietuit regimului Ceausescu. De altfel, a fost singurul care a scapat intreg din toata actiunea de daramare a cladirilor evreiesti (sinagogi, case de rugaciuni etc.) si asta pentru ca Ceausescu a trebuit sa tina seama de niste factori externi. Erau in joc interese politice, de imagine, care l-au fortat intr-un fel pe Ceausescu sa sustina trupa de actori a Teatrului Evreiesc. "Ne-a trimis si in America, in speranta ca va primi clauza, ca va face niste relatii cu cei de care avea nevoie. Nu pot sa spun ca dupa aceea am dus-o mai bine decat toate teatrele. Eram tot cenzurati. Exact ca in toate celelalte teatre, au fost spectacole interzise, vizionate, texte verificate. Era un permanent control. In ciuda acestor evenimente, pentru ca avea interese politice externe, ne aproba unele turnee, le sprijinea", spune directorul Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti, Harry Eliad. In piesele supuse comisiei de cenzura se vorbea despre religie, despre credinta in Dumnezeu si se facea referire la niste nuante politice. "A fost o rezistenta. Teatrul evreiesc si cel romanesc au dus o campanie incredibila de rezistenta in fata inculturii si in fata cenzurii politice."

ANIVERSARE . Anul acesta, TES implineste 130 de ani. Primul teatru profesionist de limba idis din lume a fost fondat la Iasi, de Avram Goldfaden (scriitor si artist), in 1876, iar una din primele cronici cu referire la reprezentatiile lui Goldfaden purta semnatura lui Mihai Eminescu. Marele nostru poet roman aprecia jocul actorilor ca fiind "foarte bun". "Teatrul Evreiesc era centrul cultural al unui cartier mare, de cateva sute de mii de oameni - Vacaresti, Dudesti, Mircea Voda, cu o viata culturala intensa si cu foarte multe evenimente artistice interesante.

Din 1948 avem Teatrul Institutionalizat Evreiesc subventionat de stat, cu o sala proprie. "Prima oara, cladirea a gazduit o casa de cultura unde se intalneau atat tinerii, cat si oamenii in varsta, apoi a fost o policlinica, dupa care s-a simtit nevoia unei sali proprii a teatrului", aminteste Eliad. Toate trupele particulare de teatru evreiesc din Bucuresti constituite din actori celebri care aveau sa plece apoi in toate colturile lumii jucau pe Dudesti, Vacaresti, in diverse gradini sau in salile unor cinematografe bucurestene (cum a fost celebra sala Izbanda de pe Calea Dudesti). Muzica, teatrul si cultura au fost balsam pentru durere, in momentele grele, dar si mana pentru cele de bucurie. In fiecare familie evreiasca se canta, se dansa si se spuneau versuri, iar la evrei exista o traditie in acest sens.

CENTRUL MONDIAL AL TEATRULUI DE LIMBA IDIS. TES (Bucuresti) este singurul teatru evreiesc profesionist din lume. Are o cladire, o logistica, o trupa si este subventionat de catre stat. "Mai exista unul in Polonia, care este aproape de desfiintare, iar in restul lumii se afla numai trupe de amatori. Paradoxal, in SUA - numai la New York avem peste un milion si jumatate de vorbitori de limba idis - nu exista nici un teatru idis profesionist."

Datorita activitatii sale artistice (peste 200 de premiere jucate pana in prezent, turnee si participari la festivaluri internationale), TES a devenit in prezent un centru mondial al teatrului de limba idis, toate aceastea fiind realizate si cu sprijinul statului roman. "Ceea ce este important, este ca am adus o reintinerie a teatrului si prin trupa, si prin mijloacele artistice. Suntem singurul teatru al unei minoritati nationale care functioneaza in Capitala Romaniei si suntem intr-o competitie acerba cu tot ceea ce inseamna cel mai bun teatru din Romania. O parte din actorii trupei nu sunt evrei - iata un alt motiv de satisfactie - aceasta interculturalitate - actori care s-au pus in slujba culturii idis, care au invatat limba idis - colaboram cu celelalte teatre si ne pregatim de niste actiuni foarte mari."

PREDOMINA PUBLICUL NEVORBITOR DE LIMBA IDIS. "In trecut, 90% din publicul teatrului evreiesc din Bucuresti era constituit din evrei. Acum, ponderea s-a echilibrat si au inceput sa vina tot mai multi spectatori nevorbitori de limba idis.

Repertoriul de atunci era pe gustul populatiei: melodrame la care se plangea, comedii muzicale cu muzicute, intr-o regie aproximativ naiva, dar cu actori formidabili care formau o scoala actoriceasca extraordinara. Atunci spectacolul se cladea pe o vedeta, acum este unul de echipa si spectacol de regie. Chiar daca Ceausescu n-a venit niciodata sa vada o piesa jucata la Teatrul Evreiesc, au onorat cu prezenta toti presedintii Romaniei de dupa Revolutie, fostii prim-ministri, secretari de stat, oameni din UE, ambasadori, oameni de cultura si membri ai Casei Regale: Principesa Margareta si Printul Duda. Avem o trupa buna de actori, in frunte cu Maia Morgenstern, care este salariata noastra, Misu Fotino, Ileana Stana Ionescu - si ei angajati ai teatrului nostru. Pe scena TES au mai jucat Dan Tufaru, Radu Beligan, Ion Lucian, Silviu Stanculescu. Sunt convins ca Teatrul Evreiesc poate face o buna politica de imagine Romaniei, atat in tara cat si in strainatate. Trebuie sa spun ca TES isi face datoria si fata de cultura iudaica si fata de cea romana."

CULTURA INTR-UN PEISAJ DE MAHALA

PUR SI SIMPLU. "Iubesc Bucurestiul. De ce? Eu nu pot explica iubirea" TES reprezinta o alta fateta a existentei teatrelor din Bucuresti. In ciuda amplasamentului cladirii, mai putin favorabil, Harry Eliad este convins de un lucru: "Cine vine o data la noi la teatru, devine spectatorul nostru. La noi gasesti de toate: si niste vedete, si o comedie, si o traducere in limba straina - la casca - si seara de jazz cu doamna Teodora Enache, ori seara de balet". Din toata lumea asta, mare si cuprinzatoare, Maia Morgenstern a vrut sa se nasca la Bucuresti. Sa traiasca aici, sa revina aici. "Ooo, Bucurestiul... iubesc Bucurestiul. Cu bune, cu rele." Nu-si explica sentimentul, dar il simte intens. Actrita mare de teatru si de film, Maia a fost angajata a Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti din 1988 si pana-n 1990. Desi cinsteste cu jocul ei Teatrul National de 16 ani, revine din cand in cand si pe scena teatrului de suflet: TES. "Intotdeauna mi-a fost usor sa joc pe scena Teatrului Evreiesc de Stat. De cand am venit aici si... tocmai cazusem la examenul de admitere. M-am bucurat de increderea colegilor, de roluri importante. Au existat aici spectacole de anvergura, de avangarda, si ca mesaj si intensitate, pe care nici nu cred ca le intelegeam bine la varsta aceea. Depaseau epoca in care traiam. Pe aceasta scena am jucat cu doi spectatori in sala si inainte de ’89. Mai multi erau actorii. Pe scena. Se demola de jur imprejur si incercam sa suplinim, cel putin prin energia noastra, a actorilor, cat puteam, lipsa publicului si alte lipsuri. Am incercat sa le depasim. A fost o scoala foarte importanta. Un spectacol nu se anuleaza. Faptul ca un om a pasit in sala de teatru, a plecat de acasa pentru a intra in lumea teatrului, se cuvine sa acord cel mai mare respect si cea mai mare dragoste." Daca n-ar fi ales actoria, Maia spune ca ar fi devenit medic pediatru. "Mie-mi plac foarte mult copiii si ma bucur atunci cand pot sa le alin suferinta copiilor mei si cred ca exista un fel de comunicare pe care stiu s-o dezvolt cu copiii." "Maia nu stie prea bine idis" "Cum am dat eu examen la dumneavoastra, domnu’ Eliad (n.r. actualul director al Teatrului Evreiesc de Stat)? Cine-a venit sa-mi spuna ca mai am de lucrat la limba idis?! Suzana Gadea. Aia era ministra Culturii, stiiiti? Habar n-avea de limba, de problemele teatrului idis. Habar n-avea!" Suzana Gadea fusese trimisa de Ceausescu la TES si, in timpul unei repetitii a Maiei, i-a soptit lui Harry Eliad la ureche: "Nu vorbeste prea bine idis, Maia". Ce stia ea!? "Bucurestiul? Iubesc Bucurestiul". Se lumineaza cand vorbeste despre Bucuresti. Isi ridica sprancenele. "Aici nu-i vorba ca-mi place sau nu. Eu iubesc Bucurestiul. In general, in Romania sunt acasa. Sunt acasa si la Iasi si la Oradea si la Dorohoi. Sunt! Dar Bucurestiul... il iubesc! Cu bune, cu rele". De ce iubeste Maia Bucurestiul? "Ooo, dar nu pot sa explic iubirea. Mi-e imposibil sa explic iubirea. Cand ma paleste iubirea... e gata." Ar putea sa se mute in alta parte, sa stea in alta parte a tarii, a lumii - pentru ca, nu-i asa, omul poate foarte multe. "Dar nu cred ca as fi fericita."