Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jurnalul Naţional a realizat anul trecut o anchetă privind privatizarea fabricii Timpuri Noi, in care atrăgea atenţia că mai-marii acesteia şi oamenii politici care ii susţin vor incerca să facă o mare afacere imobiliară prin vănzarea terenului de 5,5 hectare din centrul Bucureştiului. La vremea aceea, nici unul dintre cei implicaţi nu recunoştea că intenţionează să văndă terenul fabricii. Săptămăna trecută, conducerea Timpuri Noi a anunţat licitaţia pentru vănzarea terenului.
Jurnalul Naţional a realizat anul trecut o anchetă privind privatizarea fabricii Timpuri Noi, in care atrăgea atenţia că mai-marii acesteia şi oamenii politici care ii susţin vor incerca să facă o mare afacere imobiliară prin vănzarea terenului de 5,5 hectare din centrul Bucureştiului. La vremea aceea, nici unul dintre cei implicaţi nu recunoştea că intenţionează să văndă terenul fabricii. Săptămăna trecută, conducerea Timpuri Noi a anunţat licitaţia pentru vănzarea terenului.
Â
Â
Timpuri Noi SA s-a privatizat in septembrie 2003. Atunci, fostul director general, Alberto Bolboasa, a cumpărat, in calitate de preşedinte al PAS, impreună cu o parte din salariaţi, pachetul de 70% din acţiuni. La incheierea contractului de privatizare, Bolboaşă a plătit echivalentul a 99% din acţiunile dobăndite de PAS. In septembrie 2005, Consiliul de Administraţie a luat decizia de a-i desface contractul de muncă lui Bolboaşă, pe motiv de management defectuos şi de a-l exclude din PAS.
Noul consiliu instalat la conducerea societăţii după inlocuirea din funcţie a lui Bolboaşă a decis redistribuirea acţiunilor plătite de fostul director, pe motiv că nu ar fi existat anterior criterii de distribuire. Cu toate acestea, in articolul 13 al statutului asociaţiei salariale se arată clar că "numărul de acţiuni care se distribuie fiecărui membru al asociaţiei se stabileşte potrivit opţiunii acestuia şi in baza vărsămintelor efectuate sau care urmează a fi efectuate". Tot in statutul PAS se mai stipulează că acţiunile dobăndite de asociaţie se transmit membrilor asociaţiei după achitarea lor integrală. Fostul director susţine insă că decizia actualei conduceri nu a avut alt scop decăt redistribuirea majorităţii acţiunilor către Breazu şi apropiaţii săi. Excluderea fostului director din Asociaţia Salariaţilor a fost făcută ilegal, după achitarea integrală a acţiunilor, la doi ani de la semnarea contractului de privatizare. Mai mult, hotărărea a fost luată prin votul unor salariaţi care au intrat in PAS după privatizare şi nu au achitat vreo acţiune. Ilegalitatea demersului făcut de actuala conducere a fost sancţionată de instanţa Tribunalului Bucureşti Secţia 3 Civilă, care a stabilit printr-o hotărăre definitivă şi irevocabilă obligativitatea reprimirii lui Bolboaşă in Asociaţia Salariaţilor. In pofida acestui fapt, fostului director nu i s-a permis accesul la nici una dintre adunările generale ţinute anul acesta.
NECLARITĂŢI. La data de 14 iulie 2006, AVAS intocmeşte o notă privind modul de respectare a obligaţiilor asumate de către Asociaţia Salariaţilor Timpuri Noi prin contractul de vănzare-cumpărare a acţiunilor, care confirmă realizarea integrală a investiţiilor şi faptul că instituţia este de acord cu eliberarea de sub gaj a acţiunilor. Autorii notei propun in concluzia materialului ca AVAS să inchidă "din punct de vedere al monitorizării contractul de vănzare-cumpărare incheiat cu PAS Timpuri Noi". Lucru care s-a şi intămplat la data de 27 decembrie 2006. Fostul director al fabricii, Alberto Bolboaşă, afirmă că in realitate nu s-au realizat investiţiile tehnologice. El mai adaugă că Adrian Breazu şi ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al societăţii ar fi introdus la Timpuri Noi SA circa un milion de euro, "bani imprumutaţi din partea unor aşa-zişi asociaţi aparţinănd grupului de interese" şi că ar fi majorat capitalul social doar cu acest aport in numerar, dar au raportat către AVAS că ar fi efectuat investiţia tehnologică. Totodată, Bolboaşă susţine că cei de la AVAS ar fi constatat doar pe baza declaraţiei notariale a lui Breazu şi a celor prezentate de Adunarea Generală condusă tot de acesta impreună cu Oancea şi Ionescu că s-au efectuat investiţiile tehnologice in conformitate cu contractul de privatizare la Timpuri Noi. De altfel, nici textul notei nu este clar şi nu stipulează cu certitudine ce anume au găsit inspectorii AVAS la Timpuri Noi, dacă este vorba doar de banii imprumutaţi sau chiar de investiţiile prevăzute in contractul de privatizare: "Echipa de control confirmă existenţa şi realitatea investiţiilor asumate prin contractul de vănzare-cumpărare... şi realizate de către Cumpărătorul «Asociaţia Salariaţilor Timpuri Noi Bucureşti»... şi majorarea capitalului social al societăţii, prin aport in numerar, cu suma de 1.054.200 de euro, reprezentănd angajamentul Cumpărătorului privind investiţiile de mediu, tehnologice şi aportul de capital circulant." Fostul preşedinte al AVAS, Răzvan Orăşanu, confirma la data de 6 noiembrie 2006 dezvăluirile publicate de Jurnalul Naţional. Potrivit declaraţiilor lui Orăşanu date in presa centrală, Corin Nicolae Lunganu, vicepreşedinte al AVAS responsabil atunci de Direcţia Postprivatizare in cadrul AVAS, ar fi incercat să scoată uzina Timpuri Noi de sub monitorizarea instituţiei, astfel incăt o parte din terenul firmei să poată fi văndută. Fostul şef al AVAS a recunoscut atunci că "miza afacerii" constă in terenul pe care işi desfăşoară firma activitatea, in suprafaţă de 5,5 hectare: "Procesul de monitorizare postprivatizare a uzinei Timpuri Noi nu poate fi incheiat, intrucăt fabrica primeşte ajutor de stat pănă in 2008. Contribuabilii nu au nici o obligaţie să finanţeze anumite proiecte imobiliare". De cealaltă parte, Corin Nicolae Lunganu a declarat tot atunci că "in cazul incheierii monitorizării, ajutorul de la stat va fi oprit, iar toate obligaţiile fiscale şi comerciale revin societăţii, putănd fi astfel declarat falimentul".
MEZAT. La data de 25 iunie 2007, conducerea Timpuri Noi a anunţat că scoate la vănzare un teren de 5 hectare pe care se află fabrica, situat in Bucureşti, Splaiul Unirii numărul 165, Sector 3, la un preţ de pornire al licitaţiei de minim 100 de milioane de euro. Directorul general al firmei, Adrian Breazu, a declarat pentru Mediafax că licitaţia nu intră sub incidenţa achiziţiilor publice şi va fi organizată conform caietului de sarcini, ca licitaţie cu plic inchis cu oferte imbunătăţite, in două etape. Conform anunţului făcut de actuala conducere a fabricii, prima etapă constă in stabilirea listei scurte, in funcţie de preţul oferit pe metrul pătrat, modalităţile şi termenele de plată propuse in oferta ce poate fi depusă pănă cel mai tărziu la 31 iulie, iar a doua etapă constă in negocierea şi imbunătăţirea ofertelor selectate iniţial. Pe 60% din suprafaţa terenului se află construcţii. Preţul de pornire este de minimum 2.000 de euro pe metrul pătrat. In maxim doi ani, activitatea firmei se va reloca intr-un sediu secundar din judeţul Ilfov. Din informaţiile noastre, terenul de sub fabrică se intinde pe 5,5 hectare. Unde s-au pierdut 5.000 de mp nu am reuşit să aflăm de la directorul fabricii. Contactat telefonic, Adrian Breazu nu a vrut să vorbească cu reporterii Jurnalului Naţional.
Â
Â
Timpuri Noi SA s-a privatizat in septembrie 2003. Atunci, fostul director general, Alberto Bolboasa, a cumpărat, in calitate de preşedinte al PAS, impreună cu o parte din salariaţi, pachetul de 70% din acţiuni. La incheierea contractului de privatizare, Bolboaşă a plătit echivalentul a 99% din acţiunile dobăndite de PAS. In septembrie 2005, Consiliul de Administraţie a luat decizia de a-i desface contractul de muncă lui Bolboaşă, pe motiv de management defectuos şi de a-l exclude din PAS.
Noul consiliu instalat la conducerea societăţii după inlocuirea din funcţie a lui Bolboaşă a decis redistribuirea acţiunilor plătite de fostul director, pe motiv că nu ar fi existat anterior criterii de distribuire. Cu toate acestea, in articolul 13 al statutului asociaţiei salariale se arată clar că "numărul de acţiuni care se distribuie fiecărui membru al asociaţiei se stabileşte potrivit opţiunii acestuia şi in baza vărsămintelor efectuate sau care urmează a fi efectuate". Tot in statutul PAS se mai stipulează că acţiunile dobăndite de asociaţie se transmit membrilor asociaţiei după achitarea lor integrală. Fostul director susţine insă că decizia actualei conduceri nu a avut alt scop decăt redistribuirea majorităţii acţiunilor către Breazu şi apropiaţii săi. Excluderea fostului director din Asociaţia Salariaţilor a fost făcută ilegal, după achitarea integrală a acţiunilor, la doi ani de la semnarea contractului de privatizare. Mai mult, hotărărea a fost luată prin votul unor salariaţi care au intrat in PAS după privatizare şi nu au achitat vreo acţiune. Ilegalitatea demersului făcut de actuala conducere a fost sancţionată de instanţa Tribunalului Bucureşti Secţia 3 Civilă, care a stabilit printr-o hotărăre definitivă şi irevocabilă obligativitatea reprimirii lui Bolboaşă in Asociaţia Salariaţilor. In pofida acestui fapt, fostului director nu i s-a permis accesul la nici una dintre adunările generale ţinute anul acesta.
NECLARITĂŢI. La data de 14 iulie 2006, AVAS intocmeşte o notă privind modul de respectare a obligaţiilor asumate de către Asociaţia Salariaţilor Timpuri Noi prin contractul de vănzare-cumpărare a acţiunilor, care confirmă realizarea integrală a investiţiilor şi faptul că instituţia este de acord cu eliberarea de sub gaj a acţiunilor. Autorii notei propun in concluzia materialului ca AVAS să inchidă "din punct de vedere al monitorizării contractul de vănzare-cumpărare incheiat cu PAS Timpuri Noi". Lucru care s-a şi intămplat la data de 27 decembrie 2006. Fostul director al fabricii, Alberto Bolboaşă, afirmă că in realitate nu s-au realizat investiţiile tehnologice. El mai adaugă că Adrian Breazu şi ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al societăţii ar fi introdus la Timpuri Noi SA circa un milion de euro, "bani imprumutaţi din partea unor aşa-zişi asociaţi aparţinănd grupului de interese" şi că ar fi majorat capitalul social doar cu acest aport in numerar, dar au raportat către AVAS că ar fi efectuat investiţia tehnologică. Totodată, Bolboaşă susţine că cei de la AVAS ar fi constatat doar pe baza declaraţiei notariale a lui Breazu şi a celor prezentate de Adunarea Generală condusă tot de acesta impreună cu Oancea şi Ionescu că s-au efectuat investiţiile tehnologice in conformitate cu contractul de privatizare la Timpuri Noi. De altfel, nici textul notei nu este clar şi nu stipulează cu certitudine ce anume au găsit inspectorii AVAS la Timpuri Noi, dacă este vorba doar de banii imprumutaţi sau chiar de investiţiile prevăzute in contractul de privatizare: "Echipa de control confirmă existenţa şi realitatea investiţiilor asumate prin contractul de vănzare-cumpărare... şi realizate de către Cumpărătorul «Asociaţia Salariaţilor Timpuri Noi Bucureşti»... şi majorarea capitalului social al societăţii, prin aport in numerar, cu suma de 1.054.200 de euro, reprezentănd angajamentul Cumpărătorului privind investiţiile de mediu, tehnologice şi aportul de capital circulant." Fostul preşedinte al AVAS, Răzvan Orăşanu, confirma la data de 6 noiembrie 2006 dezvăluirile publicate de Jurnalul Naţional. Potrivit declaraţiilor lui Orăşanu date in presa centrală, Corin Nicolae Lunganu, vicepreşedinte al AVAS responsabil atunci de Direcţia Postprivatizare in cadrul AVAS, ar fi incercat să scoată uzina Timpuri Noi de sub monitorizarea instituţiei, astfel incăt o parte din terenul firmei să poată fi văndută. Fostul şef al AVAS a recunoscut atunci că "miza afacerii" constă in terenul pe care işi desfăşoară firma activitatea, in suprafaţă de 5,5 hectare: "Procesul de monitorizare postprivatizare a uzinei Timpuri Noi nu poate fi incheiat, intrucăt fabrica primeşte ajutor de stat pănă in 2008. Contribuabilii nu au nici o obligaţie să finanţeze anumite proiecte imobiliare". De cealaltă parte, Corin Nicolae Lunganu a declarat tot atunci că "in cazul incheierii monitorizării, ajutorul de la stat va fi oprit, iar toate obligaţiile fiscale şi comerciale revin societăţii, putănd fi astfel declarat falimentul".
MEZAT. La data de 25 iunie 2007, conducerea Timpuri Noi a anunţat că scoate la vănzare un teren de 5 hectare pe care se află fabrica, situat in Bucureşti, Splaiul Unirii numărul 165, Sector 3, la un preţ de pornire al licitaţiei de minim 100 de milioane de euro. Directorul general al firmei, Adrian Breazu, a declarat pentru Mediafax că licitaţia nu intră sub incidenţa achiziţiilor publice şi va fi organizată conform caietului de sarcini, ca licitaţie cu plic inchis cu oferte imbunătăţite, in două etape. Conform anunţului făcut de actuala conducere a fabricii, prima etapă constă in stabilirea listei scurte, in funcţie de preţul oferit pe metrul pătrat, modalităţile şi termenele de plată propuse in oferta ce poate fi depusă pănă cel mai tărziu la 31 iulie, iar a doua etapă constă in negocierea şi imbunătăţirea ofertelor selectate iniţial. Pe 60% din suprafaţa terenului se află construcţii. Preţul de pornire este de minimum 2.000 de euro pe metrul pătrat. In maxim doi ani, activitatea firmei se va reloca intr-un sediu secundar din judeţul Ilfov. Din informaţiile noastre, terenul de sub fabrică se intinde pe 5,5 hectare. Unde s-au pierdut 5.000 de mp nu am reuşit să aflăm de la directorul fabricii. Contactat telefonic, Adrian Breazu nu a vrut să vorbească cu reporterii Jurnalului Naţional.
Grupuri de interese
Fostul director al SC Timpuri Noi SA, Antonio Bolboaşă (foto), ii acuză direct pe cei care conduc acum fabrica că ar beneficia de o puternică susţinere din partea PD. Mircea Oancea, membru al CA al societăţii, recunoştea anul trecut că este membru PD şi este preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, funcţie in care a fost numit la data de 20 octombrie 2005. Un alt membru al CA de la Timpuri Noi SA este şi Gheorghe Ionescu, care prin soţia sa, Sida Ionescu, este asociat cu primarul PD al Capitalei, Adriean Videanu, in firma de brokeraj Equity Invest. Printre ceilalţi asociaţi ai acestei firme se numără şi Raul Doicescu, patronul firmei de construcţii Bogart. Bolboaşă susţine că incă din 2005, cei de la Equity Invest ar fi dorit să dărăme fabrica şi pe terenul din Splaiul Unirii să ridice un ansamblu imobiliar. La răndul său, fostul vicepreşedinte al AVAS, Corin Nicolae Lunganu, este şi el legat de grupul de interese al celor de la Equity Invest, fiind coacţionar cu primarul general, Adriean Videanu, in două firme: SECON SA şi PECON SA.
Citește pe Antena3.ro
