Noi categorii de scutiți de impozitul pe salariu

Propunerea legislativă înregistrată recent la Senat, de șapte parlamentari USR,  vizează modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal astfel încât tinerii să fie „încurajați să participe pe piața forței de muncă”.

Inițiatorii spun că au depus acest proiect de lege ca urmare a datelor alarmante privind, pe de o parte, creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor din România, iar pe de altă parte creșterea exponențială a românilor cu vârste de până-n 24 de ani care pleacă din țară.  Practic, această situație ar fi cauzată de măsurile economice care nu răspund nevoilor tinerilor.

Totodată, printre cauzele care au condus la creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor - care este mai mare decât media națională a șomajului - ar fi și dificultatea de a accesa locuri de muncă, ce are la bază mai mulți factori, precum: lipsa experienței, nepotrivirea dintre studiile absolvite și oferta de pe piața forței muncă etc.

Noi categorii de „scutiți” de la plata impozitului pe salariu

Astfel, o primă măsură prevăzută în proiectul de lege este introducerea pe lista contribuabililor scutiți de la plata impozitului pe venit (care în prezent este de 10%) a elevilor, ucenicilor, studenților sau studenților-doctoranzi, precum și a persoanelor aflate la primul job, în anumite condiții. 

Practic, în cazul celor aflați la prima angajare, scutirea va fi valabilă doar pentru partea din venitul brut aferentă salariului minim brut pe țară și doar pentru o perioadă de 24 de luni. 

Totodată, proiectul prevede scutirea parțială de contribuția la pensii (care este de 25%) pentru ucenici, elevi și studenți care lucrează cu normă parțială - doar pentru jumătate din partea din venitul brut de până la nivelul salariului minim brut pe țară și doar pentru o perioadă de cel mult 24 de luni.

În cazul persoanelor aflate la prima angajare, inițiatorii propun o scutire integrală de contribuție pentru partea din venitul brut de până la nivelul salariului minim brut pe țară și doar pentru doi ani. Această prevedere se va aplica și ucenicilor, elevilor, studenților după încheierea studiilor sau în cazul unei norme întregi. 

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”

De asemenea, este introdusă scutirea de contribuția la sănătate (10%) pentru ucenici, elevi și studenți care lucrează cu normă parțială, precum și pentru cei aflați la prima angajare - doar pentru partea din venitul brut aferentă salariului minim brut pe țară și doar pentru doi ani. 

„Peste 18.000 de tineri pleacă anual din România, într-un ritm din ce în ce mai accelerat. Mai mult de jumătate dintre aceștia pleacă din motive economice. Avem peste 1,2 milioane de salariați la negru, probabil că majoritatea sunt tineri și foarte tineri. De aceea am venit cu o propunere simplă: impozitul și contribuțiile sunt zero la veniturile până la nivelul salariului minim, pentru primele 24 de luni de activitate profesională. Tăiem impozitul și reducem contribuțiile pentru elevii și studenții care lucrează part-time, pentru veniturile până la nivelul salariului minim pe o perioadă de doi ani”, spune deputatul Alin Apostol, unul dintre inițiatorii proiectului legislativ, precizând că aceste prevederi au menirea de a „opri exodul tinerilor din motive economice”. 

Inițiatorii proiectului legislativ estimează că măsurile propuse vor avea „un impact bugetar maximal anual de 4,8 miliarde de lei”, însă susțin că, pe termen lung, impactul va fi pozitiv, în măsura în care, odată cu angajarea tinerilor, se va reduce costul statului român cu șomajul și fenomenul muncii la negru și se va înregistra o creștere a veniturilor bugetare prin noi contracte de muncă.

Doi din 10 tineri de până-n 24 de ani sunt șomeri

Conform statisticilor citate în expunerea de motive, în luna mai 2024, rata șomajului fost de 5,4%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de luna aprilie 2024. Însă, pe grupe de vârstă, rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (20,5%) în randul tinerilor (15-24 ani). 

În ceea ce privește șomajul de lungă durată, în septembrie anul trecut, „erau înregistrați în evidențele ANOFM 7.922 de tineri cu vârsta sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 21,86% din totalul șomerilor cu vârsta sub 25 de ani)”, se arată în expunerea de motive, care însoțește proiectul de lege.

În anul 2022, peste 18.000 de tineri cu vârste până-n 24 de ani au părăsit România definitiv, susțin inițiatorii, cu 6.000 mai mulți decât în anul 2021, iar peste 50% dintre ei pleacă din motive economice (nivelul de trai scăzut - 31,1%, lipsa locurilor de muncă - 21,8%).