"Actorul si salbaticii" pledeaza pentru curaj.
Curaj, exuberanta,
patriotism, umor,
responsabilitate.
Aceasta este coloana
vertebrala a unui personaj
adorat de public,
care a readus pe scena
pe cel mai mare actor
al teatrului de revista:
Constantin Tanase,
interpretat cu excelenta de Toma Caragiu.
Sali de cinema arhipline, cozi la bilete, un succes fulminant. Filmul "Actorul si salbaticii", aparut in 1974, a adus pe scena actori pe care publicul ii pastreaza in suflet si astazi. Toma Caragiu, Mircea Albulescu, Marin Moraru, Mircea Diaconu, Margareta Pogonat, Ovidiu Iuliu Moldovan sunt nume sonore pe care regizorul Manole Marcus le-a adunat intr-un film dedicat marelui Tanase si luptei contra fascismului. Cativa dintre ei nu mai sunt astazi, dar cei care au ramas vorbesc despre acest film cu infiorare si admiratie.
Caragiu, Tanase si legionarii Actiunea se desfasoara in vremea ascensiunii Garzii de Fier, sprijinita de regalitate, in preajma izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial. In incordarea epocii, in confruntarile aspre care se anuntau s-a ridicat protestul multor romani. Printre acestia este si popularul actor de revista Caratase, personaj care este de fapt intruchiparea marelui Constantin Tanase. De pe scena teatrului sau, Caratase face glume si scenete pentru a denunta primejdia legionara si fascista, aluzii care deranjeaza conducerea Garzii de Fier. Amenintat, haituit, brutalizat, marele actor ii denunta pe "salbatici" intr-un monolog ramas celebru in istoria cinematografiei.
Un film despre rusi Scenaristul Titus Popovici si regizorul Manole Marcus au creat o metafora subtila, prin care au vorbit altfel publicului din anii â70 despre realitatea din acea vreme. "Toata lumea care vedea filmul in anii aceia il citea, il decripta altfel", spune Mircea Diaconu, care a jucat rolul lui Radu Toma, un comisar al Politiei Judiciare, insarcinat sa il apere pe marele actor. "Filmul era despre Constantin Tanase, despre Caratase. Insa "raii", care in filmul nostru erau legionarii, fascistii, toata lumea stia ca erau cu totul altii, ca erau "rosiii" din est. Toata lumea decripta in felul acesta povestea si accepta ca nu se putea vorbi altfel pe aceasta tema decat asa." Rolul principal a fost scris special pentru Toma Caragiu.
O moarte cu fruntea sus Sceneta si monologul antihitlerist de final jucate de Caratase reprezinta cheia filmului. Deghizat ca Hitler si vorbind nemteste, el ironizeaza spiritul fascist, demascand si acuzand intentiile fuhrer-ului german. Apoi se intoarce obosit in culise, unde intampina moartea in picioare. "De fapt, scenariul prevedea ca personajul sa moara in pat", spune actrita Margareta Pogonat. Dar Toma Caragiu a insistat sa se schimbe, pentru memoria lui Tanase, iar filmul sa se termine cu un cadru in care el moare "in picioare". A fost un lucru la care a tinut Toma, iar regizorul l-a acceptat", isi aminteste Margareta Pogonat. Mircea Diaconu avea in spate un securist In timpul filmarilor la "Actorul si salbaticii" s-au intamplat si lucruri care acum te fac sa zambesti, dar atunci erau destul de grave. "Se folosea o mana la filmari; legionarii lasau o mana taiata lui Caratase ca sa il sperie", isi aduce aminte Mircea Diaconu. "O mana reala, de la morga, care din intamplare a ajuns a doua zi intr-un cos de gunoi si a fost gasita de cineva. A inceput un scandal ingrozitor, cu anchete, pana cand s-a dovedit a fi un "reziduu de filmare"", mai spune el. Filmarile au durat patru luni, cu 10 ore de munca pe zi, cu un consum intelectual si emotional deosebit. Dar apareau si imprejurari inedite carora actorii trebuiau sa le faca fata. "Pistolul pe care il purtam imi era adus de un domn, capitan de securitate si statea numai langa mine. Practic, el era tocul meu de pistol, pentru ca il primeam numai in clipa in care aveam nevoie, dupa care imi era luat. L-am rugat sa mi-l dea mai devreme, ca sa pot exersa, dar nu a acceptat. La un moment dat l-am convins si ne-am dus mai departe, ne-am ascuns ca sa pot exersa miscarile firesti cu pistolul", marturiseste Mircea Diaconu.
Toma Caragiu traia fiecare rol Marele actor Toma Caragiu s-a nascut pe 21 august 1925 intr-o comuna din Grecia, intr-o familie aromana. A jucat in nenumarate piese de teatru si productii cinematografice. "El a creat un tip anume in tot ce a jucat, in piese de teatru, in monologurile sale de televiziune ", spune Margareta Pogonat. Cutremurul din martie 1977 l-a prins in apartamentul sau din centrul Bucurestiului, impreuna cu Alexandru Bocanet. A incercat sa coboare scarile, insa a murit printre daramaturi. Apartamentul sau a fost gasit intact, neatins de cutremur.
Sofia Loren a dorit sa fie Vitoria Lipan "Baltagul" s-a nascut chinuit. Cu personaje construite de Sadoveanu, picatura cu picatura din sufletul civilizatiei romanesti, dar jucate splendid de doi mari actori italieni: Margherita Lozano si Folco Lulli. EUGEN CIUFU
Acceptat si apoi refuzat de Pintilie, "Baltagul" a incaput pe mainile regizorului Mircea Muresan, care a inceput cu o distributie romaneasca, pentru ca in final sa fie o coproductie, sub aceeasi regie. In "Baltagul", singura secventa care i-a deranjat pe vigilentii cenzori comunisti a fost cea a inmormantarii lui Nichifor Lipan. "Comunistii nu ii iubeau pe popi. Norocul a venit din partea unui inalt responsabil, absolvent de seminar teologic. A fost o inmormantare in toata regula, la care au participat, din proprie vointa, peste o suta de tarani autentici din zona Vatra Dornei", povesteste amuzat regizorul Mircea Muresan.
Sofia Loren ar fi jucat si gravida Pentru ca producatorul a vrut neaparat ca rolurile principale sa fie jucate de doi actori italieni, Mircea Muresan a cerut-o pe Sofia Loren. Actrita a fost fascinata, dorind sa o joace pe Vitoria Lipan, chiar daca era insarcinata in luna a sasea. Pana la urma s-a ajuns la concluzia ca lucrurile s-ar fi putut complica. In aceste conditii a fost preferata Margherita Lozano, cunoscuta ca una dintre marile doamne ale cinematografiei, jucand cu predilectie in "filme culturale", de mesaj.
"Taranca" Margherita de Vatra Dornei Regizorul Mircea Muresan povesteste ca Lozano a fost atat de patrunsa de rol, incat "a umblat prin Vatra Dornei imbracata in port popular, cu sumanul Vitoriei Lipan, pe care pana la urma l-a si cumparat. Se ducea in piata orasului si lumea credea ca e o taranca de prin partea locului ", spune regizorul. Mircea Muresan isi mai aminteste ca dornenii se atasasera atat de mult de ea, incat la filmarile de final, la scena priveghiului, cateva sute de tarani autentici s-au strans ca sa o vada. Au facut figuratie fara sa stie. Fiindca era cu cateva saptamani inainte de Pasti, taranii i-au adus actritei cosuri cu oua incondeiate, cozonaci, cas, butelci de vin si cate cele. Din echipa de filmare, de Margherita Lozano se "atasase" foarte mult "badia" Ernest Maftei, dar nu i-a mers...
DE OCAZIE Un cascador sleampat Unul dintre rolurile mai "consistente " i-a apartinut unui oarecare Paul Misai, care l-a jucat pe Gheorghita, fiul Vitoriei si al lui Nichifor Lipan. Despre modul in care a fost ales "actorul", Mircea Muresan spune ca, fiind in criza de timp, nu a mai putut face ceea ce azi se numeste casting si pentru acest rol. "Prin curte, pe la Buftea, l-am vazut pe unul mai sleampat, care facea pe cascadorul. Era un pusti, de 19 ani, si avea mersul lui Gheorghita. Am zis: ".sta e!". Si l-am luat. Adevarul e ca a facut un rol foarte bun. Acum nu mai stiu nimic de el. A fugit din tara, la scurt timp dupa film", spune Muresan.
INFARCT Ultimul film al lui Folco Lulli Desi, la fel ca si Margherita Lozano, nu era un superstar, Folco Lulli a jucat alaturi de mari vedete ale cinematografiei, precum Jean Marais, Marcelo Mastroiani si Louis de Funes. La doua luni dupa "Baltagul ", actorul italian s-a stins din viata, rapus de un stop cardiac. A fost ultimul sau film.