Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Referendumul organizat de Ucea înainte de alegerile locale și europarlamentare a avut doar 6 voturi favorabile acestei afaceri pestilențiale despre care Protecția Mediului și Autoritatea Sanitar-Veterinară susțin că nu va degaja niciun fel de miros. Primele locuințe se află la circa 500 de metri distanță față de viitoarele mega-containere de gunoi, iar legislația prevede cel puțin 1.000 de metri distanță față de astfel de depozite, dar autoritățile n-au observat nicio problemă legată de încălcarea legislației de mediu, cum nici votul de la referendum nu a fost luat în considerare.
Comuna Ucea se află chiar în inima Carpaților, în zona Țării Făgărașului, în apropiere de DN1 și Transfăgărășan. În ultimii ani, locuitorii comunei s-au luptat cu filantropii care vor să le cumpere cu orice preț (și la propriu, și la figurat) terenurile, pentru a crea marele parc „Yellowstone” european, în mijlocul României.
Oamenii n-au vrut să-și vândă casele și pădurile. Acum vor fi obligați să le vândă, pentru că se va deschide cel mai mare centru de colectare și procesare a gunoaielor, mai ales deșeuri de origine animală, chiar acolo unde ar fi fost „Yellowstone-ul” mai verde.
Este vorba despre un proiect de procesare a deșeurilor pentru producerea de biogaz. Firma Waste Energy Trading SRL din Bacău a cumpărat stația de la Carmolimp, din localitatea Ucea, și intenționează să proceseze deşeuri de origine animală (de la gunoi de grajd la materii aruncate de abatoarele sau de fabricile de producere a preparatelor de carmangerie), dar şi deşeuri de origine vegetală.
Votul cetățeanului nu contează
Localnicii au pierdut războiul cu lobby-iștii, chiar dacă au votat la referendum împotriva deschiderii stației de procesare a deșeurilor la 500 de metri de casele lor. Camioanele vor aduce aici 70 de tone de deșeuri pestilențiale în fiecare zi.
Stația va procesa mai puțin - conform documentației firmei care a deschis această afacere. În câteva luni, sute de tone de gunoi vor fi depozitate în inima celei mai verzi zone din Europa, iar fundațiile Conservation Carpathia sau Pro Park - cele care se luptă să transforme România în cel mai mare parc natural din Europa - n-au avut nimic împotriva acestui proiect, la fel cum nici Ministerul Mediului, Garda de Mediu sau DVS nu observă nicio problemă în plasarea stației de biogaz exact în parcul natural - așa cum e el proiectat.
Citește pe Antena3.ro
Specialiștii n-au observat încălcarea legii
La aproape trei săptămâni după referendum, pe 16 iunie, locuitorii comunei Ucea au primit un răspuns final de la APM Brașov prin care sunt înștiințați că stația de colectare și procesare a deșeurilor pentru producere de biogaz se va deschide foarte curând și se urgentează procedurile de obținere a autorizațiilor necesare, pentru că nu există nicio problemă de mediu - deși documentația depozitului încalcă unele prevederi ale Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. Ordinul a fost modificat ultima oară în 2023. Articolul 11 prevede că este obligatorie efectuarea evaluării impactului asupra sănătăţii populaţiei în conformitate cu Metodologia de organizare a studiilor de evaluare a impactului anumitor proiecte publice şi private asupra sănătăţii populaţiei, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.524/2019, pentru obiective şi activităţi precum paturi de uscare a nămolurilor şi bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor sau depozite controlate de deşeuri periculoase şi nepericuloase.
Conform legislației, depozitele controlate de deșeuri periculoase și nepericuloase ar trebui să se afle la o distanță de 1.000 de metri față de locuințele oamenilor, dar casele sunt la 500 de metri - neinteresant pentru Protecția Mediului sau DVS.
S-ar fi blocat în instanță
Compania Waste Energy Trading SRL a plătit o firmă care i-a făcut studiul de impact, iar concluziile sunt că megadepozitul de gunoi nu va mirosi deloc, în inima Carpaților. Totuși, specialiștii din acest domeniu pot spune că aceste studii nu sunt întotdeauna relevante.
În mod normal s-ar fi putut cere măcar o contraexpertiză, mai ales în instanța de judecată, dar nici nu au mai avut timp localnicii să demareze acest proces (așa cum intenționau), pentru că exact Protecția Mediului din Brașov urgentează deschiderea depozitului, astfel încât să nu poată fi oprită activitatea în cazul în care va ajunge dosarul la tribunal.
Documentația arată că din cantitatea totală de gunoaie care va fi adusă aici în fiecare zi, 50 de tone vor fi deşeuri de abatorizare, dejecţii animaliere, deşeuri ambalate, produse alimentare improprii consumului uman și alte categorii de deşeuri.
Singurul lucru care le mai rămâne de făcut localnicilor este fie să vândă în cel mai scurt timp proprietățile, fie să aștepte să vadă dacă studiul de impact a fost făcut corect și gunoaiele chiar nu vor împrăștia mirosuri insuportabile - așa cum susțin specialiștii de la APM și DSV care ajută firma să deschidă depozitul și stația de procesare cu celeritate.
Coșmarul din comunism s-a întors
Locuitorii comunei Ucea s-au mai confruntat cu poluarea și mirosurile insuportabile, în regimul comunist, când aici funcționa un combinat. Cei care au prins acele vremuri spun că aerul era irespirabil și nu se puteau scălda în apele curgătoare care erau puternic contaminate. Mulți au murit din cauza bolilor cauzate de poluarea care afecta întreaga zonă, inclusiv localitățile Viștea, Drăguș și Sâmbăta de Jos, din județul Brașov, dar și Transfăgărășanul și comuna Cârțișoara, care se află la 1 km distanță -, situație la care se așteaptă și acum.
Localnicii se așteaptă acum să fie reduse la zero toate domeniile de activitate, de la agricultură până la turism. Mulți spun că nici pe DN1 sau pe Transfăgărășan nu va mai dori nimeni să circule în acea porțiune, mai ales vara, când mirosul va fi de nesuportat. De investitori nici nu se va mai pune problema, într-o astfel de zonă unde ar putea mirosi la fel ca la Glina sau Protan, lângă București.
