Tragedia care ne-a mantuit - De la Anna la Caiafa, la Irod, la Pilat, pe Golgota

Mantuitorul a fost judecat de sinedriul iudeilor sub acuzatii religioase, si de Pilat din Pont sub acuzatii politice. Fiul lui Dumnezeu a fost rastignit de fiii oamenilor.

Dupa ce este prins, Iisus este dus la Anna, un fost arhiereu, apoi la Caiafa, arhiereul in functie.

Noaptea, joi spre vineri, a avut loc o reuniune neoficiala a complotistilor in casa lui Caiafa. Carturarii, fariserii, batranii poporului cautau doar un temei sa-l condamne la moarte, invi-diosi pe minunile facute de El, care le surpau autoritatea. Legea spunea ca tribunalul retine acuzarea cuiva doar daca sunt doua marturii concordante, in cazul lui Iisus nu gasisera inca doi care sa spuna la fel. Dar au gasit martori mincinosi, unul L-a acuzat: "Pot sa daram templul", si altul: "Voi darama acest templu", spuneau ca asa a zis Iisus. Dar Mantuitorul spusese: "Daramati acest templu si in trei zile il voi ridica", referindu-se la templul trupului Sau.

"A hulit, ce ne mai trebuie martori!", striga Caiafa, cand smulge marturisirea de la Iisus, ca "El este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu". Arhiereul si-a rupt haina, caci asa se facea la auzul unei hule, iar sinedristii au zis: "Este vinovat de moarte".

VINERI. Dis-de-dimineata, vineri, se intruneste sinedriul pentru a da o aparenta de legalitate procesului. Nu se putea judeca o cauza in timpul noptii ci numai ziua, intre jertfa de dimineata si cea de seara. In zori, mult mai devreme decat prevedea legea, sinedristii s-au grabit sa dea sentinta. "Moarte", au spus ei pentru Cel care era vinovat in ochii lor de nerespectarea sabataului si de hulire, si care se face pe Sine Fiu al lui Dumnezeu. Cand ajung cu Iisus in fata lui Pilat ei schimba acuzatiile: razvrateste poporul, il opreste sa dea impozit Cezarului, si se face pe sine rege, acuzatii pedepsite de romani prin crucificare. N-au ascultat decat martorii acuzarii, iar sentinta de acuzare capitala au dat-o si au aplicat-o in aceeasi zi.

LA PILAT. Mantuitorul a fost dus inaintea lui Pontiu Pilat, procuratorul roman al Iudeii, un fel de prefect. Incepe al doilea proces al lui Iisus. La 7 aprilie, anul 30, la Ierusalim, ziua incepe la ora 5:52. Mai-marii iudeilor nu se sfiesc insa sa-l deranjeze pe Pilat la aceasta ora. Pilat le stia de frica, il parasera candva la Roma. Nu voia sa-si piarda functia.

RASTIGNESTE-L! "Noua nu ne este ingaduit sa omoram pe nimeni", spun iudeii, cerandu-i guvernatorului sentinta capitala pentru Iisus. Ducandu-L in pretoriu, Pilat il interogheaza si Iisus recunoaste in fata lui ca este rege, dar nu unul pamantesc, politic, ci unul ceresc. Pilat iese afara la ei si le spune ca nu-I gaseste vina, dar ei ii striga ca intarata poporul, incepand din Galilea pana aici. Este galilean? Atunci sa-L judece Irod sub a carui stapanire este. Si L-a trimis la Irod Antipa, venit in Ierusalim pentru sarbatoarea pascala.

Bantuit de cosmaruri, caci era ucigasul Botezatorului, Irod s-a bucurat foarte tare vazandu-L pe Iisus. Nu era Ioan inviat din morti, cum credeau unii. Domnul nu i-a raspuns nimic la intrebarile lui Irod si acesta IL trimite inapoi la Pilat, cu o toga alba pe umerii zdrobiti. O gluma pentru Pilat.

Este a patra oara cand Iisus strabatea stradutele Ierusalimului. A fost readus in pretoriu. Si le zice Pilat iudeilor: "Pedepsindu-L, Il voi elibera!", caci nu-I gasea vina. De ce trebuia sa-L mai pedepseasca daca era nevinovat? Pentru a da o satisfactie multimii. Pilat mai are o sansa pentru a-L salva pe Iisus fara a nemultumi poporul, caci tocmai i s-a amintit ca este traditia ca de Pasti iudeilor sa le fie eliberat un condamnat. Pe Baraba, ucigasul, sau pe Iisus, pe care il vreti liber? Multimile ezita, si Pilat respira usurat, crede ca manevra i-a reusit. Dar sinedristii "sufla" raspunsul poporului: "Pe Baraba!" Superstitiosului Pilat i se strange inima, caci femeia sa, Claudia Procula, ii trimisese vorba: "Nimic sa nu faci dreptului aceluia, ca mult am suferit azi in vis pentru El". "Sa fie rastignit!", aude romanul din gurile evreilor. Ii mai intreaba o data: "Dar ce rau a facut?", insa strigatele lor il biruiesc: "Rastigneste-L!".

Totusi, Il da la biciuire pe Iisus. "Horibile flagelium", adica biciuire pana la sange. Apoi, soldatii l-au adus pe Iisus in curtea pretoriului si au inceput batjocorirea. L-au dezbracat de hainele Sale, i-au pus pe umeri o zdreanta rosie, pe cap o cununa de spini si in mana o trestie. Au inceput o parodiere de inchinare la rege. Ingenunchind in fata lui, ziceau: "Bucura-te, regele iudeilor!".

ECCE HOMO. Cand Pilat a socotit ca distractia grosolana a soldatilor a durat destul a iesit afara. Poate ca l-a cuprins mila vazandu-L pe Iisus plin de sange si batjocorit si a vrut sa le starneasca iudeilor acelasi sentiment. L-a scos asa cum era, plin de rani, L-a aratat multimilor: "Iata omul!" ("Ecce homo!"). Era, cum zicea Isaia, "Omul durerilor". "Rastigneste-L, rastigneste-L!". Pilat le-a zis: "Atunci luati-L voi si rastigniti-L, ca eu nu gasesc in El nici o vina". Trebuie sa moara caci s-a facut pe Sine Dumnezeu. Sinedristii recunosc fara sa vrea ca invinuirile politice fusesera pure inventii menite sa-i smulga lui Pilat sentinta la moarte. Daca Il eliberezi pe Acesta nu esti prieten al Cezarului!, ii striga iudeii. A cedat santajului, i-a fost prea frica. Iese afara in locul "pardosit cu pietre", numit Gabata. Era cam ora 12 si zice multimii: Iata imparatul vostru! "Ia-L, ia-L, rastigneste-L!", i se raspunde. Sa rastignesc pe imparatul vostru? Arhiereii spun ceva ce gloata nu crede, dar nu mai conteaza: "Nu avem imparat decat numai pe cezarul!". Atunci, Pilat, gandindu-se la functia sa in pericol, L-a predat lor ca sa fie rastignit si s-a spalat pe maini. Si L-au rastignit.

Reconstituiri juridice ale procesului lui Iisus

Nu doar istoricii si teologii s-au interesat de cele petrecute in Cetatea Sfanta atunci, ci si juristii, in incercarea de a reface rechizitoriul si intregul proces. Si nu doar cei din lumea crestina, ci si evreii. La 25 aprilie 1933, ora 14:00, s-a desfasurat la Ierusalim, intr-un tribunal special, o rejudecare a procesului lui Iisus. Judecatorii au fost evrei si procesul s-a judecat tinandu-se cont de legile in vigoare la evrei in vremea Mantuitorului. Din cei cinci judectaori, patru au votat "nevinovat". Ei au considerat ca sentinta de la 12 nisan, anul 30 a fost nedreapta. Iata-l reabilitat formal pe Iisus de un tribunal ierusalimitean.

Au existat si alte incercari de reevaluare juridica a acestui proces, in primavara lui 1949, la cateva luni de la infiintarea statului Israel. Un jurist danez cunoscut sub pseudonimul de H. 187 a inaintat o scrisoare de 15 pagini ministrului israelian al Justitiei prin care cerea reconstituirea procesului lui Iisus. In acelasi an, procesul a fost reexaminat in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii din Paris, ajungandu-se la concluzia ca datorita unei erori juridice, sentinta capitala pronuntata impotriva Mantuitorului a fost lipsita de validitate legala. Rabinul evreu P.E. Lapide mentioneaza si o alta cerere de rejudecare a procesului lui Iisus, din 1974.

Despre semnficatia acestor incercari de reconsiderare juridica, parintele profesor doctor Vasile Mihoc spune ca "daca sunt venite din lumea evreiasca, ele manifesta o anumita evolutie asupra perceperii personalitatii lui Iisus din Nazaret. Nu este vorba insa despre recunoasterea mesianitatii Sale". Multi evrei de astazi, mai ales intelectuali, sunt gata sa recunoasca in figura lui Iisus o mare personalitate, un profet. Dar, disculpandu-i pe sinedristi, ei arunca intreaga vina a rastignirii pe umerii stapanirii romane de atunci, acuzandu-i apoi pe evanghelisti de oportunism, spunand ca acestia ar fi scris dupa cum doreau romanii despre Iisus.

In mintea oricui se nasc niste intrebari care raman fara raspuns: cine este vinovat mai mult osandind un nevinovat, cum de Pilat a vrut sa-L scape, iar iudeii L-au dat cu inversunare la moarte? Daca Iisus ar fi trait in vremea noastra, ce ar fi facut judecatorii? Dar noi de partea cui am fi fost? Asa cum spun insa autorii cartii "Procesul Mantuitorului" - Ioan Fruma, doctor in drept, si Grigore Marcu, doctor in teologie - figura Mantuitorului nu trebuie si nu poate fi cercetata din punct de vedere al unui proces omenesc. Sau nu doar atat. "Credinciosi si smeriti", suntem indemnati sa cercetam modul cum oamenii timpului i-au facut proces si, rastignindu-L, au cautat sa aplice legi Celui aflat deasupra legilor. Cat despre atitudinea lui Pilat, Marius Balan, lector doctor la Facultatea de Drept a Universitatii "Al.I. Cuza" din Iasi, spune: "Citita in grila juridica, atitudinea guvernatorului apare ca fiind cea mai blamabila. Ramane blamabila in eternitate lasitatea lui calculata si rece. Om echilibrat si lucid, avand la dispozitia sa toate elementele necesare adoptarii unei hotarari, investit cu cea mai inalta autoritate politica si judecatoreasca, el abdica de la inalta sa misiune in momentul suprem si transfera in mod simbolic raspunderea omorului judiciar celor mai putin responsabili: oamenii din multime".

Ioan Fruma, Grigore Marcu, precum si preotul profesor doctor Vasile Mihoc, autor al cartii intitulate tot "Procesul Mantuitorului", ne-au fost calauzitori in incercarea noastra de a revedea "filmul" procesului lui Iisus, adica ceea ce a fost numita "singura drama care a salvat lumea".

Si, daca ar veni in lume in epoca noastra, este foarte probabil ca toti "caldiceii" religiosi sa-L condamne din nou la moarte. Dupa cum, noi toti, prin fiecare pacat IL mai rastignim o data pe Hristos.