Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Până acum, mai mulți dintre foștii membri ai Consiliului de Administrație și ai Consiliului de Supraveghere ai companiei de stat demiși în 2021, imediat după schimbarea Guvernului Orban cu Guvernul Cîțu, au câștigat în instanța de la Viena, obligând astfel la plata unor despăgubiri de milioane de lei.
Odată cu acceptarea pretențiilor sale financiare, compania Transelectrica este obligată să-i plătească lui Comănescu Jean-Valentin „suma de 186.384 lei reprezentând compensaţia de neconcurență potrivit contractului de mandat, la care se adaugă accesorii; plata sumei de 605.748 lei reprezentând compensaţia de denunţare aferentă indemnizaţiilor fixe brute lunare rămase până la sfârşitul mandatului potrivit contractului de mandat, la care se adaugă accesorii; plata sumei de 46.596 lei reprezentând componenta variabilă potrivit contractului de mandat, la care se adaugă accesorii”, arată un anunţ al Transelectrica, transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
De asemenea, compania a fost obligată la plata unor costuri şi cheltuieli de judecată.
Cât a plătit Transelectrica pentru demiterile politice
Anul trecut, Centrul de Arbitraj de la Viena a admis pretenţiile financiare ale mai multor foști șefi ai companiei care au fost demiși fără nicio explicație, deși fuseseră selectați în baza guvernanței corporative. Astfel, în luna mai, Transelectrica a fost obligată să-i plătească lui Cătălin Nițu, fost membru al Directoratului, o compensație în sumă de 559.164 de lei. Hotărârea arbitrală era definitivă și obligatorie. De asemenea, la începutul anului trecut, Transelectrica a fost obligată tot de Centrul de Arbitraj de la Viena să-i plătească lui Oleg Burlacu, fost membru al Consiliului de Supraveghere, compensaţii de 792.132 de lei. Compensații a câștigat în instanță în decembrie anul trecut și Adrian Goicea, numit președinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica în iarna lui 2019 pe patru ani și demis fără explicații un an și jumătate mai târziu. Acestea se ridică la suma de 840.000 de lei.
Pe lista celor care au mai solicitat despăgubiri se mai află Ciprian Constantin Dumitru şi Luiza Popescu, foşti membri ai Consiliului de Supraveghere, revocaţi prin Hotărârea AGA nr.4/2021. Ei au înregistrat anul trecut pe rolul Centrului de Arbitraj de la Viena cererile de arbitraj ARB5697 şi ARB-5713, valoarea pretenţiilor acestora fiind de 882.324 lei (principal), respectiv 792.132 lei (principal), reprezentând compensaţii în baza contractelor de mandat încheiate în aplicarea Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor nr. 9/28.09.2020.
Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA este unicul operator de transport şi sistem al energiei electrice din România, cu un rol-cheie pe piaţa de energie electrică din România şi din regiune, responsabil de gestionarea şi operarea sistemului de transport al energiei electrice din România şi de asigurarea schimburilor de energie electrică între România şi ţările cu care este interconectată în Europa Centrală şi de Est.
Guvernanța corporativă, băgată la sertar
După demiterile din 2021 decise de Guvernul Cîțu și în mandatul aceluiași ministru al Energiei, Virgil Popescu, nu s-au mai aplicat prevederile guvernaței corporative. Statul, în calitate de acționar majoritar, nu a mai făcut selecție pentru ocuparea posturilor din Directorat și Consiliul de Supraveghere, mergând pe formula clasică a numirilor politice. Astăzi, toți cei 12 membri ai celor două foruri de conducere au mandate provizorii și ele expiră în martie 2024.
Ex-ministrul Teodor Atanasiu și-a găsit un loc călduț
Unul dintre politicienii care și-au găsit un loc foarte bine remunerat în conducerea Transelectrica, mai precis în Consiliul de Supraveghere, este fostul ministru al Apărării, liberalul Teodor Atanasiu. După ce a părăsit scena politică, unde a bifat de-a lungul anilor diverse funcții, de la deputat și senator la vicepreședinte al Senatului, Atanasiu a mai fost împins de liberali și în Consiliul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, o funcție unde a avut acces la un salariu de mii de euro pe lună fără a avea nicio competență în domeniu.
Sinecuri pentru liberala Gianina Pistru
Gianina Simona Pistru-Popa este o altă persoană parașutată de liberali în Consiliul de Supraveghere al companiei Transelectrica începând cu data de 30 octombrie 2023 pentru un mandat provizoriu care expiră pe 21 martie 2024. Specializată în ingineria alimentară, ea vine din Arad, unde de-a lungul anilor a bifat mai multe consilii de administrație ale companiilor din subordinea Consiliului Local. Mai mult, în perioada 2009-2021 a fost chiar viceprimarul orașului. Geanina Pistru este acum prim-vicepreședinte al PNL Arad și prim-vicepreședinte al Organizației Naționale a PNL și, în același timp, este și director adjunct al Companiei de Apă Arad.
Cea mai mare compensație, plătită de Electrica
Cea mai scumpă demitere abuzivă a unui director dintr-o companie cu capital majoritar de stat România a costat peste 3 milioane de lei. Este vorba despre compania Electrica, care i-a plătit anul trecut directorului general Corina Popescu suma de 3,4 milioane de lei brut drept compensație pentru că a dat-o afară înainte de expirarea mandatului și fără un motiv întemeiat. Compensația la care Corina Popescu a avut dreptul este compusă din „compensația de încetare fără cauză a contractului de mandat și compensația de neconcurență pentru dna Corina Georgeta Popescu”, se arăta anul trecut într-un document al companiei. „Electrica informează acționarii și investitorii asupra faptului că, în cadrul ședinței din data de 5 mai 2022, Consiliul de Administrație al Societății (CA) a hotărât revocarea dnei Georgeta Corina Popescu din funcția de director general, fără justă cauză, începând cu data de 16 mai 2022, aceasta reprezentând ultima zi în care contractul de mandat produce efecte”, a informat, la vremea respectivă, compania. Corina Popescu a ocupat funcția de director general al Electrica în perioada 1 februarie 2019 - 16 mai 2022, deși avea un mandat de patru ani.
Ministrul Justiţiei vrea ca litigiile să fie soluţionate în ţară
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat săptămâna trecută că litigiile ce rezultă din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România trebuie soluţionate în ţară, precizând că trebuie remediată situaţia actuală, în care companiile introduc clauze contractuale care prevăd soluţionarea eventualelor litigii la instanţe internaţionale. Potrivit ministrului, această situaţie încurajează lipsa încrederii în justiția din România. „Este greu de înţeles ce fac unele companii de stat din România! Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiţie, în instanţele naţionale române. Ca ministră a justiţiei, nu pot accepta asta. Situaţia de fapt este următoarea: la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România şi membrii consiliului de administraţie/supraveghere/directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluţiona de către jurisdicţii arbitrale internaţionale (Viena, Paris, Londra etc)”, a explicat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, într-un comunicat de presă.
