TRATAMENTELE PROFESORULUI BRAD / Cătină pentru minerii răniţi

Profesorul doctor Ion Brad se oferă să trateze răniţii în exploziile de la Petrila, spitalizaţi în Bucureşti, cu produse obţinute din cătină. Ceea ce nu ar exclude tratamentele medicinii alopate. Dimpotrivă, cele două tipuri de tratamente ar scurta suferinţa victimelor. 

Profesorul Brad a obţinut rezultate notabile în cazul exploziei de la Lupeni din 2006. Tratamentele sale pe bază de cătină, alături de cele ale specialiştilor din Timişoara, au salvat două victime în stare severă. Şi de această dată prof. dr Ion Brad vrea să-i ajute pe răniţi. Domnia sa a încercat să ia legătura cu medicii de la Spitalul de Arşi, dar aceştia amână întâlnirea. “Vrem să oferim gratuit produsele noastre. Iar pentru persoanele cu căile respiratorii superioare afectate am administra şi aerosoli cu ulei de cătină. Noi nu facem decât să asociem tratamentele noastre cu cele ale medicilor de specialitate şi cu cele bazate pe plante medicinale”, spune specialistul. Tratamentul său constă în utilizarea, pe cale orală, a sucului de cătină şi a unor extracte din frunze, tulpină şi scoarţă de cătină, cu scopul de a stimula sistemul imunitar. De asemenea, pentru regenerarea ţesuturilor afectate extern se aplică ulei de cătină asociat cu unele vitamine liposolubile – A, D, E şi K – şi cu ulei de măsline presat la rece. Este necesar uleiul de măsline pentru că acesta este bogat în anumiţi acizi graşi. De asemenea, se recomandă realizarea unei diluţii a uleiului de cătină, deoarece în stare pură poate determina o oarecare vasodilataţie, nefavorabilă pacientului, fără ca prin aceasta să se scadă efectul curativ. Trebuie reţinut că tratamentele cu produse din cătină sunt mai eficiente cu cât sunt administrate mai rapid.

O FARMACIE ÎNTR-O PLANTĂ
Prof. Ion Brad spune că “ţesuturile arse nu sunt altceva decât ţesuturi cu proteine devenite nespecifice, din cauza denaturării prin efectul termic. Or, prin intermediul substanţelor din cătină, inclusiv cu ajutorul uleiului de cătină, se va regenera ţesutul afectat. Numărul substanţelor fiziologic active din cătină este foarte mare: vitamine şi provitamine, hormoni şi prohormoni, macro, micro şi semielemente, acizi organici etc. Produsele obţinute din cătină sunt benefice datorită complexului de substanţe fiziologic active printre care celebra serotonină, cu efect imunoinductor, şi melatonină, cu efect asupra sintezei de proteine, inclusiv cu efect enzimatic, care favorizează regenerarea ţesuturilor.

Cătina care creşte în Carpaţii Meridionali şi Orientali, zone bogate în sare şi petrol, este printre cele mai bogate în substanţe fiziologic active. La noi cresc 20 de soiuri de cătină. Cătina este singura plantă pentru care s-a creat Societatea Internaţională “Cătina”, cu sediul la Berlin şi pentru care s-au organizat trei congrese internaţionale. La ultimul congres din 2007, de la Quebec, prof. dr Ion Brad a participat cu cinci lucrări care s-au bucurat de o apreciere deosebită. “Am arătat domeniile în care am utilizat cătină, în special patologia arsurilor, conţinutul în funcţie de soiuri, momentul şi locul recoltării.”

Produsele prof. dr Ion Brad sunt indicate copiilor, sportivilor de performanţă, femeilor însărcinate, muncitorilor din industria grea, persoanelor stresate, crescând rezistenţă la efort fizic şi intelectual prelungit.  

BIOCHIMIST, ACADEMICIAN
Profesor universitar doctor Ion Brad (foto) este biochimist, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, autor a numeroase lucrări ştiinţifice. În prezent, este consilier ştiinţific la Centrul de Cercetări pentru Materiale Macromoleculare şi Membrane. Potrivit directorului Centrului de Cercetări pentru Materiale Macromoleculare, inginerul Radu Marin, aici se derulează un proiect de monitorizare a sistemului imunitar în funcţie de procesele metabolice din organism, utilizând inteligenţa artificială. Şi un alt proiect care are ca subiect regenerarea rinichilor şi redarea funcţiilor acestora, excluzând astfel dializa renală. Aceste proiecte sunt finanţate prin programele naţionale de cercetare PNCDI2.

Moartea prin ochi de copil

Tradiţia de a avea fanfara alături în timpul oricărui eveniment este una foarte veche în Valea Jiului. Fanfara cântă la sărbătorile minerilor, la nunţi şi la aniversări, precum şi la înmormântări. Anul trecut, Fanfara Minieră Vulcan a fost vedeta sărbătoririi a 150 de ani de minerit la Exploatarea Minieră Vulcan. Cel mai tânăr membru al fanfarei are doar 8 ani. Cristian Gheţi a intrat în organizaţie anul acesta, unde a fost adus de tatăl său. “De anul acesta l-am băgat în fanfară. Este toboşar, ca şi mine. Are tobă şi uniformă şi vreau să ducă tradiţia aceasta mai departe. A fost şi la chefuri vesele, dar a fost cu mine şi la multe înmormântări. Viaţa e dură, şi Cristi trebuie să vadă de toate”, ne-a declarat tatăl micului toboşar.

Transplanturi de piele

Unul dintre cei cinci mineri internaţi la Spitalul de Arşi, care are arsuri pe 80% din corp, a fost operat ieri, vreme de peste trei ore, el suferind un transplant de piele, a declarat directorul medical al unităţii sanitare, Cristian Niţescu.

Un alt miner, care are arsuri pe 85% din corp, urmează a fi supus astăzi unui transplant de piele, potrivit doctorului Niţescu. Doi mineri care au arsuri pe 35%, respectiv 55% din corp au o evoluţie bună, dar prognosticul este în continuare rezervat. Minerul rănit care are arsuri pe 10% din corp nu mai necesită terapie intensivă, dar rămâne sub supraveghere medicală cel puţin o săptămână, pentru evitarea oricăror complicaţii. Doi dintre cei trei mineri internaţi la Spitalul de Urgenţă Floreasca se află în stare critică, dar stabilă. Şi în cazul lor prognosticul cadrelor medicale este rezervat. Al treilea miner are o stare mai bună de sănătate, a afirmat dr Bogdan Opriţa, purtător de cuvânt al spitalului.

Solidaritate pe Valea Jiului

Chiar dacă iarna s-a instaurat la munte, administratorii pârtiilor şi instalaţiilor de transport pe cablu din Valea Jiului au decis să nu deschidă sezonul de schi la sfârşitul acestei săptămâni, chiar dacă stratul de zăpadă va creşte în zilele următoare. Această decizie a fost luată în semn de solidaritate cu familiile aflate în doliu după moartea celor 12 mineri ucişi la Petrila sâmbătă. Stratul de zăpadă în staţiunea Parâng măsoară 5 centimetri.