x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Trenuri fără naş

0
Autor: Diana Scarlat 13 Ian 2008 - 00:00
Trenuri fără naş Marin Raica/


Regal, Prezidenţial, Moldoviţa, Călugăreni. Stau cuminţi, la răcoare, foarte bine păzite, la Remiza Mogoşoaia. Despre aceste tre­nuri de epocă s-au scornit de-a lungul timpului tot felul de po­veşti... E normal să se întâmple asta, având în vedere cine au fost proprietarii acestor trenuri şi faptul că acest loc a fost mereu foarte bine securizat.

Regal, Prezidenţial, Moldoviţa, Călugăreni. Stau cuminţi, la răcoare, foarte bine păzite, la Remiza Mogoşoaia.

Despre aceste tre­nuri de epocă s-au scornit de-a lungul timpului tot felul de po­veşti. Imaginaţia oamenilor din aceste locuri a lucrat în voie de-a lungul anilor şi nimeni n-a putut-o opri... E normal să se întâmple asta, având în vedere cine au fost proprietarii acestor trenuri şi faptul că acest loc a fost mereu foarte bine securizat. Nici hoţii, nici spionii şi nici vreun curios oarecare nu s-ar încumeta să pătrundă în adăpostul celebrelor vagoane. “Fratele” lor, trenul lui Gheor­ghiu-Dej, îşi aşteaptă recondi­ţio­narea în aceeaşi pădure, dar afară, pe şine. El a fost lăsat mai la urmă. Dar îi va veni şi lui rân­dul să se plimbe iar în voie pe căile ferate ale patriei şi să strân­gă o grămadă de bani de la “chiriaşi”.

 

FANTOME ŞI LEGENDE. Remiza Mogoşoaia este ea însăşi un personaj, la fel ca şi garniturile pe care le adăposteşte. Fantomele trecutului convieţuiesc aici cu legendele locale. “Pe vremea lui Ceauşescu, oamenii din zonă spuneau că trenurile astea sunt ascunse în pământ şi ies numai ziua, când se merge cu ele. Nu se ştia exact care este trenul lui, dar toţi povesteau câte ceva despre unul care e foarte bine păzit, care intră noaptea în pământ şi e plin de aur”, poves­tesc astăzi râzând angajaţii Societăţii Feroviare de Turism. Spaţiul securizat de la Mogoşoaia, unde erau adăpostite garniturile şi în timpul comunismului, dă fiori localnicilor, care nu îndrăznesc să se apropie prea mult. Nici noi n-am putut fotografia garniturile din afară, pentru a nu divulga astfel secretele poziţionării lor. Dar nici vorbă de kilogramele de aur sau de pietrele preţioase pe care le visează românul obişnuit cu exagerările.

 

CINE SCHIMBĂ BECUL? Am plecat din biroul foarte mic al celor patru responsabili cu trenurile de epocă de la Societatea Feroviară de Turism, pierdut pe undeva pe la etajul opt al Hotelului “Astoria” de lângă Gara de Nord. Doi dintre ei ne-au însoţit pentru a ne ghida printre vagoanele leneşe ale renumitelor trenuri care se odihnesc în Re­miza Mogoşoaia. Ne-au avertizat de la început că nu avem voie să fotografiem în exterior, pentru că este loc de maximă securitate. “Miroase a tămâie!”, a fost primul lucru pe care l-am simţit urcând în Trenul Regal. Dormitoarele duble, cu baie la mijloc, sunt destul de confortabile pentru un tren. Dar cine le îngrijeşte? “Dacă e vorba de dat cu aspiratorul, de schimbat un bec, facem noi. Cum facem acasă, putem să facem şi aici. De desfăcut nişte şuruburi, de schimbat un bec, praf şi fel de fel, nu e o problemă. Partea de reparaţii se face cu cei autorizaţi la revizie”, ne-a lămurit unul dintre însoţi­to­rii noştri. Deci e ca şi cum le-ar avea în grijă ca nişte “baby sitte­ri”: uite, ai nişte trenuri de epocă, le dai cu peria, le ştergi la fund şi le dai de mâncare! Dacă e nevoie, le scoţi şi la plimbare şi le cânţi ceva... Pentru că iniţial am înţeles că însoţitorii noştri se ocupă de veri­ficarea garniturilor, de actele necesare la închirierea lor şi sunt un fel de “piari” ai “ve­de­telor” pe şine. “Dacă cineva vrea să-l închirieze, durează cam două săptămâni pregătirea şi discuţiile pe care le avem ca să punem la punct programul. Ca locomotiva să fie frumoasă, trebuie să fie cu coşul înainte şi trebuie să te lămureşti dacă regizo­rul a stabilit să se filmeze dintr-un anumit unghi”, ne-au ex­­pli­cat ei. Eh, dar uite că nu-i chiar aşa, pentru că tot ei sunt şi menajerele şi tot ei duc şi gunoiul...

 

COPPOLA+MOLDOVIŢA=LOVE. Tot de la ei am aflat şi de dragostea la prima vedere dintre Francis Ford Coppola şi trenul Moldoviţa, care merge cu de-a dreptul impresionanta viteză de 30 de kilometri la oră. “Lui Coppola i-a plăcut Moldoviţa, care are cinci vagoane. Trebuia să filmeze cu Trenul Regal, dar când a văzut vagoanele de la Moldoviţa s-a răzgândit. Când avea chef să ia o pauză, se urca în tren şi nu se mai dădea jos”, povesteşte domnul Cireaşă, şeful departamentului care are în grijă garniturile de epocă. Asta se întâmpla în toamna anului 2005, pentru filmările la “Tinereţe fără tine­reţe”. Dar nu numai pentru filme şi reclame se închiriază trenurile de epocă. Se găsesc şi unii care vor să se plimbe pur şi simplu cu bătrânele celebrităţi, drept pentru care scot banii din buzunar şi pleacă în excursie...

 

 

Albastrul care l-a vrăjit pe Coppola

Garnitura Moldoviţa a devenit foarte repede “vedetă” de cinema şi de televiziune, după ce a fost descoperită de regizori şi folosită pentru filmări. Pe mulţi i-a inspirat pentru reclame, dar Moldoviţa a “jucat” şi pentru marile ecrane ale lumii. Unul dintre regizorii care au descoperit-o şi au “lansat-o” în showbiz-ul internaţional este Francis Ford Coppola. El a închiriat-o în 2005 pentru “Tinereţe fără tinereţe” şi prefera să-şi petreacă timpul liber dintre filmări în salonul albastru şi în compartimentele foarte comode de clasa I. Moldoviţa merge cu maximum 30 de kilometri la oră şi are 4 vagoane, construite între anii 1885-1890 la Fabrica de Vagoane Simmering, din Austria. În ultimii ani, trenul a fost “vedeta” celor mai importante manifestări ale Căilor Ferate Române. Are un vagon de bagaje, compartimentat special pentru transportul mărfurilor voluminoase, care beneficiază de încălzire cu sobă şi este dotat cu bar. Un vagon de clasa I, cu o capacitate de 12 locuri, organizate în două compartimente, un vagon de clasa a II-a, cu o capacitate de 24 de locuri, amenajate în trei compartimente, şi vagon salon, cu o capacitate de aproximativ 15 locuri. Acesta din urmă, îmbrăcat în albastru, demonstrează că un simplu vagon poate deveni salon în toată regula, prin felul în care e decorat.

 

“Pe vremea lui Ceauşescu, oamenii din zonă spuneau că trenurile astea sunt ascunse în pământ şi ies numai ziua, când se merge cu ele. Nu se ştia exact care este trenul lui, dar toţi povesteau câte ceva despre unul care e foarte bine păzit, care intră noaptea în pământ şi e plin de aur”

CINE MERGE CU TRE­NU­RILE ASTEA? “Cine are bani!”, ar fi cam singurul răspuns, pentru că te costă cam 10.000 de euro să închiriezi o garnitură pentru o excursie. Iar preţurile variază în funcţie de durată, servicii, distanţă parcursă şi multe alte amănunte. Cu toate “opţiunile” se poate depăşi cu mult suma de 10.000. Dar asta aflaţi doar după ce se face calculul închirierii, tot în biroul prietenilor noştri care ne-au însoţit printre garniturile de la Mogoşoaia. Contractele sunt confidenţiale. La asemenea sumă, evident că trenurile nu au naş! Iar cei care se ocupă de între­ţi­nerea lor, fie că sunt de la SFT sau de la Remiza Mogoşoaia, devin gazdele bune la toate. “Trenul Regal a fost folosit de Carol al II-lea şi de Mihai. Ultima masă pe teritoriul României a lui Mihai a fost în Trenul Regal. După care Gheorghiu-Dej a mers cu preşedintele URSS, Hrusciov. Au semnat aici pactul de retra­gere a armatelor ruse de pe teritoriul nostru. Apoi şi-a făcut propriul tren, că era la modă. Şi Ceauşescu până în ’77 a circulat cu ăsta, după care a dat comandă şi s-a făcut actualul tren prezidenţial pe care l-a folosit până în ’89”, ne-au explicat însoţitorii noştri.

 

GAZDE BUNE. Şi pentru că tot am adus vorba de însoţitorii noştri, am aflat că tot ei sunt “băieţii buni la toate”. Au grijă de confortul “chiriaşilor” şi uneori le mai fac şi de mâncare… Iar bucătarul doarme în vagoanele special amenajate, un fel de bucătării cu pat, în care încape un singur om. Saloanele şi compartimentele de lux din Trenul Regal şi din Moldoviţa sunt mult mai spaţioase şi mai confortabile decât cele destinate însoţitorilor. Furnir de trandafir, de nuc, de cireş. Fotolii şi scaune capitonate cu piele de cordoba şi puf de pinguin, scrumiere, statuete şi vaze din alabastru de Grecia. Toate arată bine după ce au fost recondiţionate.

 

“FRATELE COMUNIST”. La fel de bine ar arăta şi “fratele” lor, comandat de Gheorghiu-Dej, copie fidelă a Trenului Regal. Dar el mai are de aşteptat până va fi redat circulaţiei. Până atunci va sta în continuare în aer liber, cu tavanele scorojite şi canapelele prăfuite. Diferenţa majoră între cele două garnituri care seamănă foarte bine este că cel comunist a fost conceput cu săli de şedinţă în locul saloanelor luxoase ale fa­miliei regale. Cu mese mari încadrate de canapele înguste, pe care tovarăşii să poată dezbate problemele partidului. Iar fiecare compartiment a fost dotat cu harta României, care aşteaptă să fie folosită pentru dările de seamă. Aparatele vechi de radio din anii ’60 sunt identice în am­bele trenuri, pentru că au apărut în “decor” în aceeaşi perioadă. Dar şi comuniştii au preluat de la Trenul Regal câteva detalii de decor menite să le asi­gure confortul la drum. Cele mai vizibile sunt roşul-vişiniu al cati­felei canapelelor sau vazele şi scrumierele din alabastru de Grecia, aşezate pe mesele de consiliu.

 

IERARHIA VECEURILOR. Un amănunt deloc neglijabil, comun acestor garnituri, este confortul veceurilor. El variază vizi­bil de la o clasă la alta. Atât de vi­zi­bil, încât ne-a stârnit râsul: ditamai baia cu veceu, chiuvetă şi cadă pentru apartamentele regale duble; veceu cu chiuvetă şi oglindă la clasa I; veceu turcesc la clasa a II-a, dar destul de spaţios, iar la clasa a III-a, adică pentru amărâţi, veceu turcesc foarte mic. Atât de mic, încât nu ne-am putut da seama cum ar putea reuşi cineva să se descurce cu el, mai ales în mers... Diferenţele se văd la fel de bine şi în cazul ban­che­te­lor, care la clasa a II-a se dimi­nuează puţin, roşul aprins deve­nind bej, pentru ca la clasa a III-a să se transforme în băncuţe de lemn în trenul Moldoviţa. Cât despre Călugăreni, cel mai mic dintre trenurile de epocă, dife­renţa se face şi mai uşor între clase. Mai întâi, după culoarea celor trei vagoane: albastru, verde şi maro. Astfel, e foarte greu să încurci clasele, pentru că fiecărui vagon îi corespunde câte una. Şi-ţi dai seama imediat şi care este clasa, doar aruncând un ochi înăuntru: prima are banchete pe care se poate sta normal; a doua e pentru pitici, pentru că un om normal cu greu ar putea încăpea pe banchetele foarte înguste, iar a treia e cu băncuţe de lemn. Aici nu se mai pune problema toa­letelor, a lavoarelor sau măcar a curentului electric. Şi totuşi e fascinant.

 

CEL MAI BĂTRÂN. “Acesta micuţ este Călugăreni, primul tren care a circulat în Principatele Române, din 1869, anul de construcţie. În timpul războiului de independenţă (1877-1878 – n.r.) a transportat elemente din corpurile 14 şi 15 ale armatei ruse şi din diviziile de gardă imperiale ruse, între Bucureşti şi Giurgiu. Tot cu acest tren au călătorit Regele Carol şi, împreună cu ţarul Alexandru al II-lea, Marele Duce Nicolae şi suita lor regală”, ne-au explicat însoţitorii noştri. Călugăreni este cel mai vechi tren din România. Vagonul “A 101”, de clasa I, este albastru la exterior şi are 12 locuri. Are trei compartimente, cu uşi laterale, pe fiecare parte. Vagonul “B 231”, de clasa a II-a, este verde. Capa­citatea lui este de 24 de locuri, în patru compartimente, tot cu uşi laterale. Iar vagonul “C 511”, de clasa a III-a, este brun închis. Are o capacitate de 32 de locuri, pe bănci de lemn, fără a fi compartimentat. Vagoanele au fost construite la Fabrica “Ashbury” din Manchester, Anglia, între anii 1866-1869. Vagoanele au fost restaurate de “Calea Ferată a Statului Bucureşti – Giurgiu” în anul 1879, când s-au adăugat suporturi pentru bagaje. Tot atunci a fost înlocuit postavul de la vagonul de clasa I cu pluş roşu, iar muşamaua de la vagonul de clasa a II-a a fost schimbată cu postav verde. Ulterior, vagoanele au fost reconstruite în anii 1993-1994 la “Atelierele CFR Paşcani” şi în anul 2004 au fost restaurate la “Atelierele CFR Griviţa”. Trenul “Călugăreni” a circulat între anii 1869-1918 pe calea ferată Bucureşti – Giurgiu, aceasta fiind prima linie de cale ferată din Principatele Unite.

 

LUX PE ŞINE. Regalul şi Moldoviţa sunt cu totul altfel. De la primul tren de pe şinele noastre până la al doilea, diferenţele sunt colosale. Garnitura regală este compusă din cinci vagoane, unele de tip salon, altele de dormit. Dormitorul regal are o capacitate de cinci locuri, în două apartamente camerele fiind legate prin baia comună. Vagonul a fost construit în anul 1928 la uzinele constructoare Ernesto Bredas. Alt vagon de dormit este cel cu dormitorul pentru însoţitorii demnitarilor, cu o capacitate de opt locuri dispuse în două cuşete cu paturi duble şi două cuşete cu câte două paturi suprapuse. Mai are un oficiu şi un grup sanitar separat. A fost construit în anul 1928, tot la uzinele constructoare Ernesto Breda. Unul dintre cele mai luxoase este însă vagonul salon sufragerie. Şi totuşi, salonul garniturii Moldoviţa este mai reuşit. Poate pentru că masa lungă şi scaunele impunătoare, îmbrăcate în catifea roşie din Trenul Regal, “mănâncă” spaţiul, în timp ce canapelele şi fotoliile foarte confortabile, îmbrăcate în catifea albastră, din Moldoviţa, lasă impresia de sală de bal. La asta contribuie şi oglinzile mari de pe pereţi. Şi barul din capătul salonului. Poate din acelaşi motiv s-a îndrăgostit şi Coppola de Moldoviţa, preferându-l pentru filmările lui.

 

AICI S-A SCRIS ISTORIA. Şi totuşi, Trenul Regal a fost “martorul” mai multor evenimente, iar salonul lui roşu a găzduit perso­nalităţi şi discuţii de importanţă istorică. În toamna anului 1955, tot în acest vagon s-au purtat discuţiile privind plecarea trupelor sovietice din România, între Nikita Hrusciov, conducătorul Uniunii Sovietice, şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ei au călătorit spre nordul Transilvaniei, la o partidă de vânătoare. După această călătorie, în anul 1956, ultimele formaţiuni militare sovietice părăseau România. Altă călătorie importantă a fost la 6 august 1975, când în vagonul regal au servit micul dejun preşedintele Statelor Unite, Gerard Ford, şi secretarul de stat Henry Kisinger, care au călătorit împreună cu Nicolae Ceauşescu de la Bucureşti la Sinaia. În aceeaşi zi, la dejunul de lucru ce a avut loc la Castelul Peleş, s-a hotărât acordarea “Clauzei Naţiunii celei mai favorizate” pentru România.

 

ÎN LOC DE NAŞI. Şi rolurile se schimbă în aceste trenuri. Angajaţii Căilor Ferate n-au fost niciodată “zbirii” de care se tem călătorii fără bilet în garniturile normale. “Naşul” nu mai întreabă pe nimeni dacă are bilet. Nici nu dă pe nimeni jos din tren. El trebuie să fie gazda perfectă, să îmbrace uniforma de gală care, la rându-i, face parte din decor şi să-şi servească bine clienţii. Ca pe nişte adevăraţi “stăpâni”, pentru că trenul pe care-l închiriază îi transformă în regi ai şinelor. Tot “naşii” au grijă să funcţioneze totul perfect, să fie cald în tren, să vină masa la timp. Să curgă apa la robinet, iar geamurile să fie bine lustruite. Dar “naşii” sunt tot ei, “băieţii buni la toate” din biroul foarte mic de la “Astoria” şi cei de la Remiza Mogoşoaia. Când e nevoie de ei, se mobilizează, îşi fac bagajul şi se mută în garniturile de epocă atât timp cât este nevoie. Când pleacă la plimbare cu vreo “coloană oficială”, tot ei au grijă să se facă loc pe calea ferată şi totul să decurgă perfect. Dar nimeni nu s-a întrebat ce se întâmplă când se-ntorc din “delegaţie”, dacă “oficialii” nu mai sunt în tren. Dacă plecarea la drum e de fiecare dată o ade­vărată sărbătoare, întoarcerea pe şinele reci ale aşteptării seamănă pentru ei cu o înfrângere. Nu mai e nimic din fastul de la început, când se retrag spre Mogoşoaia să-şi “conducă” trenurile de lux. Şi nici în birouri nu au decât fotografiile garniturilor pentru care muncesc. Nici măcar uniformele “de gală”, pentru că ele trebuie să rămână agăţate, la loc de cinste, pe pereţii trenurilor.

 

 

Salonul roşu din trenul regal

Vagonul întâlnirilor istorice din Trenul Regal are o capacitate de 24 de locuri în salonul mare şi 12 locuri în salonul mic, folosit ca fumoar sau sală pentru micul dejun. Vagonul a fost construit în anul 1928 la uzinele Ernesto Breda. La masa impunătoare care ocupă centrul vagonului, Regele Mihai I a luat ultimul prânz pe teritoriul României, la plecarea lui peste hotarele ţării în ianuarie 1948. În acelaşi vagon au călătorit în timpul vânătorilor organizate în anii 1976-1977 de Nicolae Ceauşescu pentru şefii de stat Teodor Jivkov, în octombrie 1976, Leonid Brejnev, în noiembrie 1976 şi Erik Honecker, la 8 februarie 1977. Aici s-au discutat şi problemele româno-iugoslave cu ocazia vânătorii organizate în nordul Transilvaniei de Nicolae Ceauşescu în cinstea lui Iosip Broz Tito, conducătorul statului iugoslav, în august 1967. Vagoanele Trenului Regal au fost construite astfel încât să întrunească normele de circulaţie internaţionale, putând circula cu viteze de până la 160 km/h. Pe interior, vagoanele sunt finisate cu materiale dintre cele mai scumpe, precum piele de Cordoba pentru scaunele şi fotoliile din saloane, furnir de nuc şi trandafir pentru mese, scaune şi unele lambriuri din saloanele vagoanelor. Sticla de Murano şi cristalul de Boemia au fost folosite pentru lămpile din vagoane, ca şi pentru oglinzile din salonul regal. Vazele, scrumierele şi statuetele din toate vagoanele Trenului Regal sunt din alabastru de Grecia.

Citeşte mai multe despre:   special,   anul,   două,   trenuri,   clasa,   trenul,   salonul,   tren,   epoca,   vagoane,   locuri,   capacitate,   trenurile,   regal,   mogosoaia,   vagoanele,   vagon,   moldoviţa,   vagonul,   între,   garniturile,   trenul regal,   moldovi,   mogo

 



Mai multe titluri din categorie

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază, instituția care se ocupă cu protejarea demnitarilor, cheltuie peste 20 de milioane de lei pentru dotări hardware și software. 16 loturi ale unui contract-cadru au fost atribuite,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare
Galerie Foto Fostul cap militar al Serviciului Român de Informații, generalul în rezervă, cu patru stele, Florian Coldea, împreună cu ex-colegul său, generalul Dumitru Cocoru, și-au extins afacerile. Cei doi au înființat, r...
Serviciul de email marketing furnizat de