Turnul penal al lui Videanu, la control spre parchet

ŞANSĂ ● Procurorii şi actualii consilieri generali pot face lumină
În ultimele zile de mandat, Adriean Videanu şi-a făcut un PUZ de mai multe zeci de milioane de euro. Documentul a trecut prin fostul Consiliu General, existenţa lui fiind negată de fostul primar general. Actualul Consiliu General ar trebui să reanalizeze acest PUZ, iar procurorii ar trebui să sesizeze conflictul de interese.

 
Adriean Videanu şi-a încheiat mandatul de primar al Capitalei cu o afacere de mare succes pe care şi-a favorizat-o folosindu-şi poziţia ocupată vreme de patru ani. Terenul Titan-Mar SA a trecut de la categoria de zonă industrială la cea de zonă rezidenţială cu regim de înălţime pentru construcţii cu 17 etaje şi lucrurile nu se opresc aici.

INTERESUL POARTĂ FESUL. Titan-Mar, afacerea familiei Videanu, capătă dimensiunea unei afaceri uriaşe prin transformarea spaţiului ocupat de societate într-una dintre cele mai mari afaceri imobiliare ale Bucureştiului – estimată chiar de Mioriţa Videanu la peste 100 de milioane de euro.

Societatea funcţionează încă pe un teren de şase hectare, situat într-o zonă centrală a Bucureştiului, zonă a cărei cotă creşte continuu. O foarte importantă explicaţie a acestei creşteri este proiectul Pasajului Răzoare, o investiţie care va ridica şi mai mult valoarea comorii imobiliare a lui Videanu.

Înainte de a părăsi postul de edil-şef al Capitalei, Adriean Videanu a trebuit să se asigure că terenul pe care l-a pus deja în vînzare va creşte în ochii investitorilor. Pentru aceasta a trecut prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) o hotărîre pentru aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) “Nod Internodal Răzoare – Calea 13 Septembrie”. Videanul a negat în permanenţă acuzaţiile că PUZ-ul ar fi prevăzut clădiri pe terenul Titan-Mar, dar documentul autorizează apariţia a patru turnuri de 17-20 de etaje pe terenul acestei firme.

BOGDAN PĂŢITU’. Evenimentele l-au luat ca din oală pe Bogdan Popescu, directorul şi proprietarul Calor SRL, vecinul de gard al Titan-Mar. Popescu a cumpărat şi el teren, ca şi Videanu, pe platforma industrială Vulcan şi şi-a construit o clădire pentru birouri şi un showroom, dar mai deţine şi un depozit. A început construcţia în 2002 şi abia anul trecut a terminat integral toate lucrările de finisare şi amenajare ale clădirii. Suprafaţa deţinută de Calor este de aproape 11.000 mp.

Scandalul iscat de presă în jurul PUZ i-a atras atenţia tînărului om de afaceri. Acesta a refuzat în urmă cu trei ani, după cum povesteşte, o ofertă de 250 de euro/mp pentru terenul societăţii sale, primită de la Mioriţa Videanu – de şapte ori mai puţin decît aşteaptă familia Videanu pentru pămîntul său. De atunci se află într-un conflict deschis cu familia Videanu. După ce a refuzat această ofertă, Bogdan Popescu s-a trezit cu amîndouă căile de acces pe proprietate închise şi ameninţat cu oprirea gazelor.

Mai întîi, Titan-Mar a cumpărat drumul uzinal care făcea legătura cu Calea 13 Septembrie şi l-a închis. La scurt timp, alte societăţi de pe platformă au vîndut către firma familiei Videanu terenurile şi s-au “relocat”. Ulterior, prezentînd un document de proprietate asupra unei linii de cale ferată colectoare – statut ce desemnează din start o proprietate publică greu de desfiinţat – Mioriţa Videanu însoţită de cîţiva muncitori au blocat trecerea la nivel, care îi permitea lui Popescu şi angajaţilor săi să intre în societate. Instituţiile care ar fi putut lămuri problema, de la Poliţie şi pînă la proprietar, Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA (CN-CF), au ridicat dubios din umeri. O echipă reprezentînd compania de căi ferate a făcut un proces-verbal, din care reiese clar că linia colectoare nu putea fi desfiinţată de nimeni, nici măcar de familia Videanu, dar demersurile s-au oprit aici.

Cînd a pus mîna pe documentul pus de Videanu pe masa fostului Consiliului General, Bogdan Popescu a rămas fără respiraţie: în locul biroului său figurează parcarea aferentă unui turn de 20 de etaje. Ba mai mult, terenul societăţii ar urma să fie secţionat de o arteră propusă de primăria condusă pînă nu de mult de către afaceristul Videanu. Mai mult, calea ferată scoasă de angajaţii Titan-Mar SA din pămînt este refăcută pe bani publici, numai că este introdusă pe sub pămînt şi în afara proprietăţii familiei Videanu.

 
CONFLICT DE INTERESE. Bogdan Popescu este uluit: “În acest PUZ, clădirea noastră nu există! Nu este admisibil ce se întîmplă. Nu este vorba despre o utilitate publică în acest caz! Este imposibil să explici o decizie de a construi un parcaj pentru blocul tău pe terenul altuia!”.

Adriean Videanu a susţinut însă sus şi tare că acest PUZ nu dă dreptul de edificare al vreunui turn de 20 de etaje. Perfect adevărat! Edificarea se face doar după obţinerea Planului de Urbanism de Detaliu (PUD), dar regimul de înălţime se stabileşte în baza PUZ-ului semnat de fostul primar general. Acesta prevede şase turnuri în zonă – patru pe terenul Titan-Mar şi alte două la mică distanţă. “Acest PUZ se referă la infrastructura edilitară, care trebuie dezvoltată indiferent de cine sînt proprietarii în zonă”, a afirmat Videanu. Acesta a spus că legea nu prevede vreo procedură de consultare în mod special a vreuneia dintre părţi.

Legea este însă categorică cu privire la conflictul de interese, definit de Legea 206/2004 ca “o situaţie de incompatibilitate în care se află o persoană care are un interes personal ce influenţează imparţialitatea şi obiectivitatea activităţii sale în evaluarea, realizarea şi raportarea activităţii; interesul personal include orice avantaj pentru persoana în cauză, soţul/soţia, rude sau afini, pînă la gradul IV, inclusiv”. Titan-Mar SA a fost avantajată în această uriaşă afacere imobiliară de trei decizii promovate de fostul primar general: aceea de desfiinţare a liniei industriale colectoare, aceea de construire a Pasajului Răzoare şi aceea a probării PUZ “Nod Internodal Răzoare – Calea 13 Septembrie”. Titan-Mar SA este deţinută în proporţie de 98% de cei doi soţi Videanu. Actualul Consiliu General ar trebui să reanalizeze acest PUZ. Pe de altă parte, procurorii ar trebui să ancheteze felul în care Videanu a intrat în conflict de interese, pentru că şi-a avantajat propria-i firmă, dar şi pe cei cărora, fiindu-le frică de fostul primar, nu s-au încumetat să facă lumină în această afacere.

CFR SA, fără reacţie

Prima mare problemă pentru intrarea terenului în rîndul afacerilor imobiliare au fost căile ferate care traversau terenul pe marginea Şoselei Progresului. Concret, e vorba despre patru linii de cale ferată, pe care Mioriţa Videanu a decis să le dezafecteze. Videanu a trecut prin CGMB, în 2006, Hotărîrea 271 cu privire la dezafectarea unor linii de cale ferată. La poziţia 8 figurează chiar linia care-l încurca pe Videanu, dar documentul indică însă ca proprietar pe CFR SA, şi nu pe Titan-Mar SA.

Decizia de desfiinţare se putea lua doar după avizarea de Ministerul Transporturilor şi cel al Apărării. Pentru ca o astfel de decizie să fie supusă votului consilierilor generali, ea trebuia să fie avizată de Statul Major General. Procedura ne-a fost confirmată de un oficial al Autorităţii Feroviare Române, care a dorit însă să-şi păstreze anonimatul. Mioriţa Videanu a mai făcut un pas: a închis accesul în curtea Calor, care se făcea pe o trecere la nivel amenajată din banii săi de Bogdan Popescu şi pentru care plătea pe baza unui contract o taxă către CFR SA. Nimeni nu a făcut nimic la sesizările omului de afaceri cu privire la drepturile care i se încălcau. Laşitatea celor care ar fi trebuit să-i arate lui Videanu litera legii a mers atît de departe, încît nici nu i-au făcut forme legale lui Popescu pentru trecerea la nivel pe care a “inventat-o”, pentru a avea acces la birouri şi depozite, pe proprietatea lui. Solicitările către autorităţile implicate s-au lăsat fără nici un fel de reacţie.

Acest PUZ se referă la infrastructura edilitară care trebuie dezvoltată indiferent de cine sînt proprietarii în zonă pînă nu se sufocă oraşul. Poate să fie şi Videanu, şi Popescu...