Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
EVENIMENT
"Ordon reluarea navigatiei in Delta ucraineana!" Cu aceste cuvinte, presedintele Ucrainei, Leonid Kucima, a inaugurat ieri, la bordul unui vas, in Estuarul Bistroe, deschiderea canalului-problema, care va provoca un dezastru ecologic in Delta Dunarii.
Presedintele Kucima, cel dintai calator pe Bistroe
"Ordon reluarea navigatiei in Delta ucraineana!". Declaratia a fost facuta ieri, la bordul unui vas, in estuarul Bistroe, de presedintele Ucrainei, Leonid Kucima, care a inaugurat canalul-problema, sfidand miile de avertismente internationale, potrivit carora noua cale navigabila va distruge Delta Dunarii. LAVINIA TUDORAN
Nici nu s-a trezit bine din placerea de a saluta paradele de ziua nationala ca ieri dupa-amiaza s-a deplasat tocmai la Vilcov, in sudul tarii, pentru a lua parte la mult-asteptatul moment al inaugurarii canalului Bistroe. Un vis pe care, iata, si l-a vazut implinit dupa atatia ani. Probabil ca pentru presedintele ucrainean, Leonid Kucima, nu prea conteaza faptul ca acest canal, care trece printr-o zona protejata, va distruge, practic, Delta Dunarii. "In viitor... gura celui mai mare fluviu din Europa va deveni unul dintre principalele noduri maritime de pe continent", a declarat ieri mandru Kucima, la ceremonia de deschidere a canalului Bistroe.
COMANDA. "Ordon reluarea navigatiei in Delta ucraineana!", a tunat Kucima la bordul unui vas, in estuarul Bistroe.
Nici o tresarire la presedintele Ucrainei. Pentru el este important sa aiba deschidere la Marea Neagra. Sa aiba propriul canal Dunare - Marea Neagra, sa nu mai apeleze la Romania, navele ucrainene sa nu mai fie nevoite sa treaca pe Sulina contra cost pentru a ajunge la mare. Interesele Kievului sunt uriase. Ce mai conteaza pasarile si pestii din Delta, cand este vorba despre bani?! Sume uriase care vor intra in conturile Kievului si nu numai. Si-apoi, de ce sa aiba Romania monopol pe navigatia de la gurile Dunarii? Mai ales cand granita Romaniei cu Ucraina a devenit granita NATO, iar Rusia, prin ajutorul aliatului Ucraina, poate sta de veghe cat mai aproape. Din 1997, Kievul a inceput practic sa preseze Bucurestiul in privinta canalului. Presedintele comisiei de politica externa a Camerei Deputatilor, Radu Podgoreanu, a precizat ieri ca de acum sapte ani au venit la Bucuresti primele informatii legate de proiect. "Autoritatile de atunci negociau Tratatul cu Ucraina si nu au dat mare importanta", a explicat Podgoreanu.
Citește pe Antena3.ro
CRITICA
" Romania a facut tot... I-am spus-o direct presedintelui Kucima, la Mamaia. Este o regula, o regula elementara intre state vecine" - Ion Iliescu, presedintele RomanieiREPLICA
"Toate criticile fata de acest proiect nu au avut caracter ecologic, ci politic si economic. In timpul constructiei canalului, toate exigentele ecologice internationale au fost respectate" - Leonid Kucima, presedintele UcraineiROMANIA CU JALBA LA HAGA
Autoritatile romane au decis ieri sa sesizeze Curtea Internationala de Justitie de la Haga in privinta construirii de catre Ucraina a canalului Bistroe. Decizia a fost luata in urma unei consultari a presedintelui Ion Iliescu cu premierul Adrian Nastase si experti din ministerele de Externe si cel al Mediului, care au format o adevarata "celula de criza" la Palatul Cotroceni. Purtatorul de cuvant al Presedintiei, Corina Cretu, a declarat ca Romania a decis sesizarea unilaterala a Curtii de la Haga, considerand ca felul in care a actionat partea ucraineana contravine tuturor principiilor internationale. Romania spera astfel sa obtina stoparea lucrarilor pe canal. Sesizarea va face referire si la delimitarea platoului continetal si a zonelor economice exclusive ale celor doua state in Marea Neagra, a spus Corina Cretu. INTERESUL NATIONAL. "Romania trebuie sa isi apere interesul national. Nu este un gest neprietenesc, dar daca se incalca acordurile internationale, Romania nu poate asista pasiva", a explicat Corina Cretu, aratand ca tara noastra nu poate accepta politica faptului implinit. La intrunire s-a decis si adoptarea tuturor masurilor care sa faciliteze desfasurarea procedurii Comisiei de ancheta internationale prevazuta de conventia de la Espoo. INFORMATII. Desi Ucraina a refuzat sistematic sa ofere detalii despre lucrarile de adancire a canalului Bistroe, Corina Cretu a declarat ca Romania nu s-a plans niciodata de lipsa informatiilor in acest domeniu, ci de faptul ca Ucraina nu s-a consultat oficial cu autoritatile de la Bucuresti, desi Ion Iliescu a ridicat problema la toate intalni-rile cu omologul sau, Leonid Kucima. La intrunirea de la Cotroceni au mai participat si directorul SRI, Radu Timofte, ministrul de Externe, Mircea Geoana, ministrul Justitiei, Cristian Diaconescu, ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, mi-nistrul Mediului, Speranta Ianculescu, guvernatorul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Virgil Munteanu, si Aurel Neagu, seful Inspectoratului General al Politiei de Frontiera. (Monica Iordache)CONVOCARE
Ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, Teofil Iozeovici Bauern, a fost ieri convocat la Ministerul Afacerilor Externe de catre seful diplomatiei romane, Mircea Geoana, care i-a comunicat dezaprobarea autoritatilor de la Bucuresti fata de inaugurarea canalului Bistroe. Ministrul Geoana i-a cerut diplomatului ucrainean sa le comunice liderilor de la Kiev solicitarea expresa a Romaniei ca Ucraina sa inceteze lucrarile la canal pana in momentul in care va transmite la Bucuresti informatii privind proiectul. Ucraina nu a oferit Romaniei informatii complete legate de controversatul proiect din Delta, desi exista aceasta obligatie, potrivit legilor internationale."MINIMIZEAZA EFECTELE ASUPRA DELTEI"
Ultimul raport remis autoritatilor de la Bucuresti de catre ucraineni arata ca lucrarile la canalul Bistroe vor afecta efectivele si resursele piscicole in zona de scurgere a bratului Chilia in Marea Neagra. Desi incomplet, studiul ucrainenilor da suficiente date despre alte pagube pe care le va produce in Delta Dunarii construirea canalului-problema. Autoritatile romane au desemnat un expert care sa faca o evaluare completa a situatiei. ALEXANDRU NASTASE
Potrivit unor surse din Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, cele mai mari sanse pentru elaborarea evaluarii le are Mircea Staras de la Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii. Varianta a fost confirmata oficial de secretarul de stat din MMGA, Ioan Jelev. "Am cautat un om care sa aiba cunostinte vaste in studierea deltelor, nu neaparat a Deltei Dunarii.
De asemenea, expertul pe care il vom numi trebuie sa aiba autoritate stiintifica recunoscuta international si sa aiba facilitati de comunicare si sa beneficieze de suportul cat mai multor institute de cercetare. Avem 5-6 pro-puneri, dar favoritul, daca se poate spune asa, este Mircea Staras. Numirea sa va fi anuntata oficial in urmatoarele cateva zile", a spus Jelev. Acesta a precizat ca expertul roman va fi numit in conditiile stabilite de secretariatul comisiei de la Espoo. "Expertul roman trebuie sa intocmeasca un studiu complet pe pro-bleme de mediu si trebuie, evident, sa aiba acces la toate informatiile.
Ucrainenii sunt obligati tot de secretariatul Conventiei de la Espoo sa numeasca si ei un expert care sa colaboreze cu cel roman. S-a facut deja o notificare in acest sens si urmeaza sa primim numele expertului ucrainean in 30 de zile. Daca nu raspund acestei notificari, se va elabora inca una, iar daca si aceea va fi neglijata, secretariatul comisiei de la Espoo va numi un expert independent, dar aceasta va aduce cu sine grave pro-bleme la nivel diplomatic pentru Ucraina", a declarat Jelev.
PROBLEME ECOLOGICE. Pe de alta parte, autoritatile de mediu de la Kiev au prezentat partii romane un nou raport cu informatii despre implicatiile asupra Deltei Dunarii a construirii canalului Bistroe. Potrivit lui Jelev, raportul contine aproximativ 30 de pagini, pe doua dintre ele fiind enumerati savantii ucraineni care au contribuit la intocmirea sa. "Este un raport coordonat de savanti de la Universitatile din Harkov, Odessa si Moscova. Dar dupa evaluarile expertilor nostri, si acesta este incomplet", a spus Jelev.
Ucrainenii prezinta cateva solutii alternative la construirea canalului Bistroe, cea mai importanta dintre ele fiind dragarea bratului Oceacovo din nordul deltei ucrainene. "Aceasta era una din variantele lor. Au spus ca aveau mai multe variante la construirea lui Bistroe si ca aceasta afecteaza cel mai putin delta. Totusi, se disting multe probleme. In primul rand, vor fi afectate efectivele piscicole, se va diminua populatia piscicola in zona canalului. Nu putem sti inca ce specii vor fi afectate, pentru ca nu ne-au dat toate datele. Apoi va fi influentat transportul de sedimente solide, nisipul adus de Dunare, care nu stim in ce masura va influenta plajele de la nord de Constanta. Si apoi, bineinteles, se va modifica regimul hidrologic, cea mai mare transformare a deltei. Nu stim in ce masura. Acesta este cel mai delicat aspect, pentru ca afecteaza direct biodiversitatea, animalele, plantele, populatiile piscicole.
Ucrainenii, desigur, minimizeaza toate efectele, toate implicatiile, dar expertii nostri considera ca sunt unele aspecte pe marginea carora merita discutat mai mult", a mai spus Ioan Jelev.
