Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Concret, în prezent, legea prevede că limba minorității naționale poate fi utilizată în localitățile unde, la ultimul recensământ, s-a stabilit că etnicii au o pondere în populația totală de 20%. Evident, pentru că, ulterior recensământului, această populație poate suferi modificări, în sensul diminuării sub acest prag, legea permite folosirea limbii materne în continuare în instituțiile publice, dar până la următorul recensământ. Dacă acesta confirmă că există, în continuare, acest prag etnic, lucrurile merg mai departe. Ei bine, UDMR vrea ca, orice ar rezulta din următorul recensământ, aceste drepturi să fie asigurate sine die, indiferent de ponderea în populație a cetățenilor vorbitori ai acelei limbi, într-o localitate.
Cunoscutul parlamentar UDMR Marko Attila, unul dintre liderii Uniunii hărțuit, în timpul Binomului Coldea-Kovesi și care s-a refugiat, ani buni la Budapesta, fiind, ulterior, găsit nevinovat și achitat definitiv de justiția din România, vine cu un proiect de lege mai mult decât controversat.
El a redactat și înregistrat la Camera Deputaților PLX/298/2026, o propunere legislativă pentru modificarea și completarea OUG 47/2019 privind Codul Administrativ.
În concret, potrivit Expunerii de motive care însoțește acest demers legislativ, proiectul „are ca scop consolidarea principiului dreptului câștigat în materia utilizării limbilor minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale, în sensul eliminării din legislația actuală a sintagmei «până la data validării rezultatelor următorului recensământ»”.
„Această modificare este necesară pentru a asigura stabilitatea drepturilor deja dobândite de comunitățile minoritare și pentru a evita pierderea unor drepturi lingvistice ca urmare a unor fluctuații demografice conjuncturale sau temporare”, mai susține Marko Attila.
Deputatul precizează că, în forma actuală, prevederea legală condiționează exercitarea dreptului de folosire a limbii materne în administrația locală de atingerea unui prag de 20% din populația unității administrativ-teritoriale, stabilit în funcție de ultimul recensământ. „Comunitățile minoritare care au beneficiat timp îndelungat de acest drept riscă să îl piardă, fără să fi intervenit vreo modificare a statutului lor constituțional sau o intenție a legiuitorului de a garanta protecția identității lor culturale și lingvistice”, se arată în documentul citat.
Inițiator: Dreptul câștigat nu poate fi retras
Marko Attila susține că, prin eliminarea sintagmei menționate, „se consacră în mod expres principiul dreptului câștigat, potrivit căruia drepturile legale obținute și executate pe o perioadă semnificativă nu pot fi retrase retroactiv, în lipsa unui motiv obiectiv și proporțional”.
„Dreptul câștigat nu poate fi conceput ca un privilegiu, ci ca o garanție constituțională a egalității și nediscriminării. A retrage acest drept pe baza unor variații statistice echivalează cu o sancțiune nejustificată aplicată unei comunități care nu a încălcat nicio normă, ci doar a fost afectată de diminuarea naturală a populației. Într-un stat de drept, legea trebuie să protejeze continuarea drepturilor, nu să le condiționeze de factori exteriori voinței beneficiarilor lor”, conchide parlamentarul UDMR.
În forma actuală, Codul Administrativ prevede la articolul ce se dorește a fi modificat că folosirea limbii minorităților naționale în administrația publică locală este aplicabilă și în cazul în care, din diferite motive, ponderea cetățenilor aparținând unei minorități naționale scade sub procentul prevăzut de articolul 94, până la data validării rezultatelor următorului recensământ.
Articolul 94 prevede că în UAT-urile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de 20% din numărul locuitorilor, stabilit în ultimul recensământ, autoritățile locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției și a tratatelor internaționale la care România este parte.
Ce beneficii sunt prevăzute în legislația în vigoare
Aceste autorități publice locale, prin hotărâre, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în UAT-urile în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea de 20%, dar numai până la următorul recensământ care trebuie să dovedească, în continuare, că acest procent încă mai persistă.
Spre exemplu, în localitățile în care cetățenii monoritari au o pondere de peste 20%, stabilită la ultimul recensământ, proiectele ordinii de zi ale consiliilor locale se aduc la cunoțtința publică și în limba monorității naționale respective.
De asemenea, lucrările ședințelor se desfășoară în limba română, însă, în consiliile locale în care consilierii aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin 20% din numărul total, la ședințele consiliului local se poate folosi și limba minoriății naționale respective. Mai mult, în aceleași situații, cetățenii se pot adresa, oral sau în scris, în limbile minorităților naționale în relația cu instituțiile publice locale.
Nu în ultimul rând, în UAT-urile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, hotărârile cu caracter normativ și individual se aduc la cunoștința publică atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective.
Modificare fundamentală. Propunerea se află în consultare publică până luna viitoare
Prin modificarea propusă, deputatul Marko Attila vrea ca articolul 604 din Codul Administrativ să prevadă ca toate aceste beneficii să fie aplicabile și în cazul în care, din diferite motive, ponderea cetățenilor aparținând unei minorități naționale scade sub procentul de 20%. Și asta, nu până la următorul recensământ, ci definitiv.
Dacă, prin absurd, într-o localitate, ponderea monorității scade sub 12% din totalul cetățenilor, aceste drepturi ar urma, conform acestui proiect de lege, să fie aplicabile sine die.
Propunerea legislativă este susținută de 36 de senatori și deputați, dintre care 30 (adică aproape toți aleșii Uniunii) sunt de la UDMR. Există și șase semnatari care fac parte din Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Legea a fost înregistrată la Parlament în data de 7 aprilie 2026 și se află în consultare publică până la data de 4 mai 2026. Guvernul trebuie să transmită punctul de vedere și fișa financiară până la data de 30 aprile 2026. Tot până atunci, sunt așteptate și avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social. Senatul este camera decizională.
Citește pe Antena3.ro
