Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Măsura a fost convenită de Parlamentul și Consiliul Europei săptămâna aceasta și are ca scop declarat reutilizarea mai largă a apelor uzate urbane tratate pentru a preveni deficitul de apă. România mai are însă drum lung de parcurs pentru atingerea acestor standarde propuse de Bruxelles, în condițiile în care doar 60% dintre români au acces la canalizare, iar în multe aglomerări urbane epurarea apelor uzate nu respectă standardele de calitate. Suntem în procedură de infringement din cauza lipsei sistemelor de epurare, dar Ministerul Mediului abia acum vrea să analizeze situația punctual, din fiecare aglomerare urbană, și să trimită un plan de acțiune Comisiei Europene. Pentru conectarea în totalitate a populației la rețele de apă și canalizare, România mai are nevoie de circa 22 de miliarde de euro, din care aproximativ 13 miliarde euro pentru colectarea și epurarea apelor uzate urbane.
Negociatorii au convenit să aplice un tratament secundar (adică, îndepărtarea materiei organice biodegradabile) apelor uzate urbane, înainte ca acestea să fie deversate în mediu. Măsura se va aplica apelor uzate din toate aglomerările cu 1.000 de locuitori sau mai mult până în 2035. Ulterior, până în 2039, țările UE vor avea timp pentru a asigura aplicarea unui tratament care va viza îndepărtarea azotului și a fosforului din toate plantele care cresc în aglomerații cu 150.000 de locuitori sau mai mult, iar până în 2045 tratamentul se va aplica și plantelor din localitățile cu minimum 10.000 de locuitori. De asemenea, un tratament suplimentar care urmărește îndepărtarea unui spectru mai larg de micropoluanți (denumit de negociatorii europeni „tratament cuaternar”) va fi obligatoriu pentru toate plantele din aglomerațiile urbane cu cel puțin 10.000 de locuitori până în 2045.
Textul convenit cere statelor membre să promoveze reutilizarea apelor uzate tratate de la toate stațiile de epurare a apelor uzate urbane, acolo unde este cazul, în special în zonele cu stres de apă. Măsurile privind reutilizarea ar trebui luate în considerare în strategiile naționale privind rezistența la apă.
Monitorizare mai bună a conținutului de apă uzată
Negociatorii au convenit să consolideze monitorizarea diferiților parametri de sănătate publică (cum ar fi virusul SARS-CoV-2 și variantele acestuia, poliovirusul, virusurile gripale și agenții patogeni emergenți), precum și a poluanților chimici, inclusiv așa-numitele „substanțe chimice pentru totdeauna” (substanțe polifluoroalchilice sau PFAS) și microplastice. Rezistența antimicrobiană va fi monitorizată și în apele uzate urbane pentru aglomerările începând de la 100.000 de locuitori.
Reducerea emisiilor către neutralitatea energetică
Textul convenit subliniază că sectorul de tratare a apelor uzate urbane trebuie să joace un rol semnificativ în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și în sprijinirea UE să își atingă obiectivul de neutralitate climatică. El introduce un obiectiv de neutralitate energetică, ceea ce înseamnă că stațiile de tratare a apelor uzate urbane vor trebui să crească progresiv ponderea energiei regenerabile utilizate în fiecare an (20% până în 2030; 40% până în 2035; 70% până în 2040 și 100% până în 2045).
Poluatorii trebuie să plătească
În conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, negociatorii au convenit asupra introducerii responsabilității extinse a producătorilor de medicamente de uz uman și ai produselor cosmetice de a acoperi costurile tratamentului suplimentar pentru eliminarea micropoluanților din apele uzate urbane. Acordul negociat între Comisia Europeană și Parlamentul European prevede că cel puțin 80% din costuri vor fi acoperite de acești producători, ele urmând să fie completate cu finanțări naționale. Reprezentanții Bruxelles-ului spun că este nevoie de o cofinanțare națională pentru a se evita creșterea prețurilor la medicamente și cosmetice, lucru care le-ar putea face inaccesibile pentru multe persoane. Temerea este legată în special de creșterea prețului medicamentelor, care și așa au înregistrat în ultimii ani creșteri substanțiale.
„Acordul la care am ajuns astăzi este o descoperire pentru îmbunătățirea semnificativă a standardelor de management al apei și de tratare a apelor uzate în Europa, în special cu noile reguli privind eliminarea micropoluanților proveniți din medicamente și produse de îngrijire personală. Ne-am asigurat că impactul acestei legislații asupra accesibilității medicamentelor nu va fi disproporționat. De asemenea, ne asigurăm că substanțele chimice dăunătoare, cum ar fi PFAS, vor fi monitorizate și abordate mai bine în viitor”.
raportorul Nils Torvalds
Ce urmează acum
În octombrie 2022, Comisia Europeană a depus o propunere de revizuire a directivei de tratare a apelor uzate urbane, aliniind-o la obiectivele de politică ale UE privind acțiunea climatică, economia circulară și reducerea poluării. Acum, Parlamentul European și Consiliul Europei trebuie să aprobe oficial acordul privind aplicarea unor tratamente suplimentare de curățire apelor uzate înainte ca acesta să intre în vigoare.
Din cauza reducerii resurselor de apă, tot mai multe țări din UE impun norme pentru reutilizarea în condiţii de siguranţă a apelor uzate tratate în irigaţiile agricole. În prezent, doar 2,4% din totalul apelor urbane reziduale tratate sunt recuperate şi reutilizate în UE.
Lipsa epurării apelor uzate, un nou infringement pentru noi
În România, apa epurată nu este utilizată la irigații, dar deocamdată aceasta este ultima grijă a autorităților. În prezent, circa 60% dintre români au acces la serviciile de canalizare, dar situația este foarte gravă în mediul rural unde doar 16% din populație beneficiază de acest serviciu, cel mai mic procent din UE. Pe de altă parte, Comisia Europeană a transmis anul trecut Guvernului că în 189 de aglomerări urbane nu se respectă conformitatea privind obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale, iar în 198 nu se respectă obligațiile de tratare, adică nu se epurează. Aici sunt vizate orașele sau mai multe localități care împreună au cel puțin 10.000 de locuitori. „În prezent România trebuie să ofere Comisiei Europene cele mai solide, credibile și coerente argumente cu privire la progresele pe care le face în atingerea conformării și cu privire la termenele clare când conformarea va fi atinsă, pe fiecare aglomerare/toate aglomerările. Prezentarea unui plan coerent și concis de conformare pentru cele 180 de aglomerări (vizate de infringement - n.red.), cu termene și responsabili, monitorizarea acestui plan și progresul cu privire la modul în care apa este colectată și epurată/tratată în aglomerările vizate de infringement, precum și respectarea standardelor de mediu impuse prin Directive sunt necesare pentru statul român”, arată Departamentul pentru evaluarea integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene din cadrul Guvernului. În ultima ședință a acestui departament, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, s-a decis ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să demareze o analiză, aglomerare cu aglomerare, investiție cu investiție, cu sprijinul ministerelor care finanțează sectorul apă-canal, al autorităților locale și al operatorilor care implementează investițiile în colectarea și tratarea apelor uzate din cele 180 de aglomerări vizate de infringement. În cadrul unui proiect de asistență tehnică coordonat de BERD (Proiectul PISSA), a fost calculat costul total pentru conformarea cu cerințele directivelor UE privind calitatea apei potabile și epurarea apelor uzate, iar sumele nu sunt deloc mici, fiind în jurul sumei de 22,2 miliarde de euro, dintre care o sumă de 9 miliarde de euro în ceea ce privește furnizarea apei potabile și 13,2 miliarde de euro pentru colectarea și epurarea apelor uzate urbane. La acestea se mai adaugă costuri pentru infrastructura construită în ultimii 20 de ani (înlocuiri, reabilitări etc.) de 2,3 miliarde de euro, conducând la un necesar de investiții totale de 24,5 miliarde de euro. Analiza se va concretiza într-un plan de conformare care va fi prezentat Comisiei Europene pentru a determina oprirea procedurii de infringement. Directiva 91/271/CEE impune statelor membre să asigure faptul că aglomerările urbane colectează și tratează în mod corespunzător apele reziduale, eliminând sau reducând astfel toate efectele nedorite ale acestora.
