Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit Comisiei Europene, această activitate infracțională costă trezoreriile statelor membre și bugetul UE între 12,5 și 32,8 miliarde de euro anual și este desfășurată, în principal, de grupuri infracționale organizate. Pornind de la aceste cifre, Consiliul Europei a convenit provizoriu asupra unor noi norme menite să consolideze combaterea fraudei în UE prin intensificarea cooperării dintre statele membre, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Evident, și în România evaziunea transfrontalieră cu TVA reprezintă o problemă structurală majoră, afectând semnificativ veniturile bugetului de stat.
Acest lucru va îmbunătăți coordonarea dintre diferiții actori, va accelera anchetele și va consolida capacitatea generală a UE de a detecta și a combate frauda în domeniul TVA care afectează interesele financiare ale Uniunii. În același timp, va contribui la asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile pentru întreprinderile din UE. Noul cadru va oferi EPPO și OLAF un acces mai direct la date esențiale în materie de TVA privind tranzacțiile comerciale transfrontaliere din UE, inclusiv la informațiile deținute de Eurofisc, rețeaua UE de combatere a fraudei în domeniul TVA.
Acces direct la informațiile privind TVA
Noile norme vor modifica Regulamentul 904/2010 al Consiliului Europei privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul TVA. Astfel, se va schimba procesul de accesare a informațiilor cruciale, ceea ce va permite EPPO și OLAF să investigheze și să urmărească penal într-un mod mai eficient fraudele transfrontaliere. Rețeaua Eurofisc va fi mandatată să partajeze rezultatele analizelor riscurilor cu EPPO și cu OLAF. În plus, în condiții stricte și în conformitate cu normele de protecție a datelor, acestea vor avea acces direct la informațiile privind taxa pe valoarea adăugată. Această măsură va spori echitatea și va proteja mai bine fondurile publice, susțin inițiatorii modificărilor.
Evaziunea este în creștere
Parchetul European (EPPO) este responsabil pentru combaterea infracțiunilor care dăunează intereselor financiare ale UE. În 2025, aceste infracțiuni au costat UE 67,27 miliarde de euro, conform raportului anual publicat recent de EPPO. Iată cifra revelatoare: mai mult de două treimi din aceste pierderi (45,01 miliarde de euro) provin din frauda în domeniul TVA-ului și frauda vamală, care afectează direct una dintre cele mai mari surse de venituri ale UE. Pe lângă pierderea enormă de venituri ale UE, cifra din 2025 este deosebit de alarmantă în comparație cu 2024, când activitatea infracțională a prejudiciat bugetul UE cu 24,8 miliarde de euro, peste jumătate din această sumă (13,15 miliarde de) fiind cauzată de frauda transfrontalieră în domeniul TVA.
Decalajul de conformitate în materie de TVA este cauzat nu numai de evitarea obligațiilor de TVA sau de lacunele în aplicarea legii, ci și de TVA-ul neplătit din cauza falimentelor, insolvențelor sau optimizării fiscale legale.
Probleme în vămile românești
Evaziunea fiscală cu TVA în vămi reprezintă o problemă majoră pentru România, contribuind semnificativ la deficitul bugetar și la plasarea țării pe primele locuri în UE în ceea ce privește necolectarea TVA-ului. De exemplu, doar anul trecut, avertizorii de integritate au semnalat o evaziune de peste 5 miliarde de lei pe an, în vămile Constanța, Prahova, Cluj și Bihor identificate ca puncte critice, scria la vremea respectivă Mediafax. Potrivit avertizorilor, evaziunea fiscală în vămile din România este posibilă prin colaborarea directă dintre funcționari vamali și companii-fantomă, atât autohtone, cât și cu acționariat străin.
Cele mai uzuale metodele prin care se realizează evaziunea în vămi includ:
-
Subevaluarea mărfurilor: Declararea unei valori mult mai mici a mărfurilor importate pentru diminuarea taxelor vamale și a TVA-ului;
-
Declararea falsă a conținutului: Mărfuri declarate sub o altă denumire tarifară care este supusă unor taxe mai mici;
-
Firme-fantomă și rețele evazioniste: Utilizarea unor firme intermediare care importă marfa și dispar înainte a plăti obligațiile fiscale;
-
Complicitatea unor funcționari vamali. De exemplu, un raport al Corpului de Control al ministrului Finanţelor de la începutul acestui an îi indica pe unii vameși constănțeni că au au favorizat evaziunea fiscală cu motorină (65.000 de tone achiziționate de armată).
Citește pe Antena3.ro
