UE pune șaua impozitelor pe companiile din energie

Cu foarfeca pe profituri, UE speră să adune 140 de miliarde de euro, ca să compenseze factura suplimentară la energie de 800 de miliarde euro. Cum se vor împărți acești bani, nu este prea clar. Nici restructurarea de fond a pieței energiei nu poate fi făcută rapid. Ursula von der Leyen s-a arătat foarte decisă în a răspunde Moscovei în războiul energetic, dar mai puțin precisă în rezolvarea problemelor interne ale Uniunii.

Discursul președintei Comisiei Europene la Strasbourg și dezbaterile ce au urmat în Parlamentul European au fost receptate ca un mesaj clar de susținere în continuare a efortului de război energetic prin intransigență față de Moscova și de aplicare a unui pachet de impozitare special, care să compenseze parțial costurile împovărătoare ale facturii energetice. Sancțiunile nu vor fi ridicate, este ora determinării, a spus Leyen. Îmbrăcată în culorile albastru- galben ale Ucrainei, având-o alături ca invitată pe soția lui Zelensky, șefa Comisiei a precizat că agresiunea Rusiei „este un război împotriva securității noastre energetice”, definind astfel principala cauză a turbulențelor grave de pe piața resurselor, apărute însă cu mult înainte de declanșarea conflictului armat, lăsate să se dezvolte, fără a primi un răspuns de la Bruxelles. Doar când i-a ajuns cuțitul la os, UE reacționează, măsurile din „pachetul energie” fiind luate sub semnul urgenței pentru a preîntâmpina tulburările sociale. 

Speranțe pe hârtie, de 140 de miliarde euro

Comisia va limita profiturile companiilor care produc cu costuri reduse energie electrică din surse nucleare sau regenerable și va percepe contribuții excepționale de la producătorii de energie pe filiera combustibililor fosili. Excesul de profit al companiilor energetice pe care UE se pregătește să le „tundă” este estimat la 140 de miliarde de euro. Sumele astfel strânse din aceste „profituri induse”, cum sunt ele catalogate, vor fi direcționate spre statele membre pentru a ajuta gospodăriile și firmele aflate în dificultate și pentru investiții în programele de energie verde. Acest mecanism ar urma să estompeze inechitățile din piața de energie, aplicând principiul haiducesc luând de la profitorii crizei energetice și ajutând familiile și companiile obligate să plătească prețuri sufocante. „Este greu de acceptat ca unii să profite  de pe urma războiului și să facă megaprofituri pe spatele consumatorilor”, a justificat aceste măsuri Ursula von der Leyen.

30 septembrie, start la „ghilotina” profiturilor

Consiliul Energetic, format din miniștrii energiei din UE, se va reuni iarăși în 30 septembrie pentru a „bate în cuie” măsurile apreciate „ca excepționale și temporare” de plafonare a veniturilor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile nucleare și din biomasă, la 180 de euro pe megawatt oră până la 31 martie 2023. Totodată, urmează să fie impozitate cu 33 la sută profiturile excedentare ale companiilor din sectorul de combustibili fosili - petrol, gaze, cărbune, rafinare - pentru anul fiscal 2022.

 În detaliu, proiectata plafonare a veniturilor pentru companiile de energie electrică se ridică la 117 miliarde de euro, conform estimărilor, iar impozitul preconizat pe companiile petroliere ar aduce circa 25 de miliarde de euro. Față de cele 800 de miliarde de euro, cât reprezintă factura suplimentară la energie la nivelul UE, cele 140 de miliarde din recuperarea de profit nejustificat par puțin, ele reprezentând 17,5 procente. Dar suma respectivă este considerată, din punct de vedere bugetar, ca o capacitate de intervenție publică deloc de neglijat, conform experților.

Cum se va împărți „mălaiul” scos din sacul energeticienilor? 

Dacă mecanismul de suprataxare și plafonare a profiturilor pare mai simplu de aplicat, mai complicat de stabilit și încă neclar este răspunsul la întrebarea: cum se vor repartiza între cei 27 sumele încasate? Diferențele de producție de energie dintre țări și mai ales în structura surselor de energie, a costurilor și a nivelurilor de „sărăcie energetică” vor ridica multe discuții în repartizarea celor 140 de miliarde de euro.

„Avem nevoie de un acord de solidaritate între statele membre pentru o distribuție echitabilă a veniturilor. Redistribuirea ar trebui să se îndrepte mai mult spre țările în care se plătește mai mult pentru electricitate”, a avansat un răspuns Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Dar de precizat că nu s-a stabilit încă nimic din felul în care se vor satisface cererile venite  de la fiecare membru al UE.

REDUCEREA OBLIGATORIE GENERALĂ, CU MĂSURI INDIVIDUALE

O altă decizie care influențează nivelul facturilor la energie este  reducerea voluntară a consumului general cu 10%, și cu încă 5%, obligatoriu, în orele de vârf. Fiecare țară are libertatea de stabilire a programelor de reducere. De reținut că energia consumată la orele de vârf este cea mai scumpă; în consecință, pe aceste segmente orare se urcă prețurile de achiziție a energiei pe bursă, cu nivelurile record înregistrate pe PZU (Piața Zilei Următoare).

 MĂSURILE DE FOND SE AMÂNĂ

Pachetul de măsuri cu aplicabilitate imediată, anunțat de Ursula von der Leyen, are acordul prin consens al miniștrilor energiei și nu va ridica probleme la trecerea prin Consiliul European. Alte măsuri importante se amână însă. Plafonarea singulară a gazului rusesc nu este considerată oportună de toate țările, mai ales că umplerea depozitelor este încă dependentă de această sursă. O altă cerință stringentă - modificarea mecanismului de ajutor de stat pentru finanțarea garanțiilor achizițiilor de energie făcute de companii - va fi dezbătută doar în octombrie. În ceea ce privește reformarea pieței de energie, care s-a blocat în timpul crizei și nu a răspuns la presiunile legate de derusificarea resurselor, era tot în studiu. Decuplarea prețurilor la energie electrică de cele ale gazului, considerată decisivă pentru a rupe spirala inflaționistă, rămâne în așteptare. 

Vaccinurile luate cu toptanul, ajutoarele pentru energie întârziate

Ursula von der Leyen se află sub tirul întrebărilor legate de contractele de achiziție a vaccinurilor anti-COVID. Chiar cu două zile înainte de discursul de la Strasbourg la care ne-am referit, un raport de audit prezintă neclaritățile legate de contractul de achiziție pentru 1,8 miliarde doze negociat direct de președintele Comisiei. Multe din informațiile legate de contractele pentru vaccinuri au fost secretizate de UE, fapt neuzual în materie de achiziții. Un audit anterior informa că până în noiembrie 2021, UE semnase cereri preliminare de achiziție cu diferite companii pharma pentru 4,6 miliarde doze, cu o valoare de 71 de miliarde euro.

Diferența de tratare a celor două crize reflectă schimbarea strategiei UE de la „cheltuim oricât”, în cazul pandemie, la „cheltuim cât avem”, în războiul energetic.