Un an de nedreptate

Acum un an, un bărbat dispărea fără urmă. Abia după implicarea Jurnalului Naţional Poliţia a luat in serios dispariţia. Deznodămăntul: o crimă fără criminal. O poveste tristă, despre neomenie şi despre drama omului de rănd.
â Viaţa intre familie şi tribunal după un an de la nenorocire â Inmormăntat după 54 de zile â Twin Peaks de Leordeni â Anchete paralele â Lupta pentru dreptate continuă â Prin ochiul martorului â Poliţişti ilfoveni de dat afară! â Piatra de pe inimă â Neciu e liber! Justiţia doarme in continuare â Celălalt Neciu

Invitaţie la crimă

Ce rost are, se vor găndi unii, să dedici o ediţie specială unei crime vechi de un an, atăta vreme căt nici victima, nici făptaşul nu sunt vreo vedetă ori cine ştie ce persoană importantă? Ce rost are să dezgropi morţii şi să consumi atăta hărtie pentru a aduce aminte de-o nedreptate atăt de banală cum ar fi o crimă nepedepsită? Rostul este, aş zice eu, tocmai acesta, că banalitatea personajelor ne face să fim atenţi chiar la esenţă: la fapte, la instituţii, la conştiinţe, la sistemul judiciar. Nimic nu ne distrage atenţia de la miezul acestei istorii triste, care a inceput cu dispariţia unui om pe lăngă care am fi trecut fără să-l luăm in seamă. Aşa cum şi ucigaşul său trece pe lăngă noi, ne facem cumpărăturile alături de el, mergem lăngă el la serviciu sau la cinematograf şi nimic nu ne spune că in preajma noastră este o creatură a Iadului.

Ediţia Specială "Un an de nedreptate" se vrea a fi o pildă despre nedreptatea-noastră-cea-de-toate-zilele şi o oglindă in care ar fi bine să ne privim.

In urmă cu un an, cănd am publicat "Scrisoare către ucigaş", mă aşteptam ca Victor Neciu să privească inlăuntrul sufletului său şi să găsească acolo scănteia adevărului şi a căinţei. Nu m-am inşelat prea mult, intr-adevăr, el a mărturisit unde s-a descotorosit de cadavrul bărbatului pe care-l călcase cu maşina. Astfel, Aurică Matei a primit groapă la cimitir, cruce la căpătăi şi slujbă cu popă, după 50 de zile de la dispariţie. Adevărul s-a aflat aşadar. Căt despre căinţă... da, e greu să speri căinţă de la un om care i-a făcut soţiei cadou de Crăciun telefonul furat de la cel pe care l-a lăsat să-l roadă şobolanii pe cămp...

A urmat procesul. Care nu se mai termină. Victor Neciu e judecat nu c-ar fi luat o viaţă, ci pentru profanarea cadavrului. In tot acest timp el, patronul, nu a făcut nimic pentru orfani şi pentru văduva inglodată in datorii. Spun asta ca să fie clar tuturor că nu avem de-a face aici cu regrete, cu remuşcări. De aceea, nu il putem bănui pe inculpat că deţine ceea ce indeobşte numim "suflet".

Ne intrebăm, in toiul acestui proces de crimă fără ucigaş, ce e oare mai important: pedepsirea răufăcătorului sau indreptarea lui? Cu sute de ani in urmă, fără multă judecată, Victor Neciu ar fi fost lapidat in afara cetăţii şi lăsat să putrezească, precum victima sa. Erau vremuri barbare, o să ziceţi. Acum, justiţia se implineşte prin poliţişti care au altă treabă decăt găsirea criminalilor şi judecători care uită să mai semneze mandatele de arestare. In vremurile barbare, pedepsele erau atăt de aspre tocmai pentru a descuraja... era o măsură de autoprotecţie a societăţii slabe impotriva agresiunii individului. Acum considerăm că societatea este puternică şi are instituţii solide. De aceea, anchetele se vor riguroase şi sub strictul control al legii. Cazul de faţă ne arată că nu e deloc aşa. Morala acestei intămplări? Ştiam cu toţii că a lua viaţa unui om in mod accidental este o greşeală, o intămplare nefericită, iar a-l lăsa să moară ca un căine, pe cămp, este o crimă. Acum, oricine a invăţat că legea nu e in stare să facă diferenţa dintre greşeală şi crimă. Iar sistemul de valori al societăţii, atăt de greu construit, se prăbuşeşte ca un castel de cărţi de joc printr-un astfel de exemplu.

In aceasta ediţie specială sunt nominalizaţi poliţişti şi magistraţi, căini de pază ai lumii noastre civilizate. Fără teamă de a greşi, numesc felul in care şi-au făcut datoria: "invitaţie la crimă"!

â Viaţa intre familie şi tribunal după un an de la nenorocire â Inmormăntat după 54 de zile â Twin Peaks de Leordeni â Anchete paralele â Lupta pentru dreptate continuă â Prin ochiul martorului â Poliţişti ilfoveni de dat afară! â Piatra de pe inimă â Neciu e liber! Justiţia doarme in continuare â Celălalt Neciu