Un bielorus salveaza podgoria Sarica Niculitel

Ihar Lukomski a venit in Romania sa salveze afacerea fratelui inselat de asociati si a ramas la Macin. A cumparat o parte din milenara podgorie Sarica Niculitel si a pus bazele unei firme care produce vinuri nobile din nordul Dobrogei.

Fara investitia bielorusului, traditia viticulturii pe dealurile Macinului ar fi disparut.

„Agricultura romaneasca nu a suferit nici o modificare inca din evul mediu. Taranii isi acopera bordeiele de lut cu stuf. Viticultura apartine epocii primitive: in loc de stalpi, via e ridicata pe araci de lemn, iar soiurile de struguri sunt salbatice." Ihar Lukomski s-a indignat rasfoind o enciclopedie englezeasca a vinurilor, editata in 2003, unde a gasit la pagina despre Romania cele scrise mai sus. „Cum se poate asa ceva? Am sa trimit scrisoare la autorul care a publicat minciuna asta si-am sa-l invit in Romania." Pana sa ajunga sa simta romaneste, Ihar Lukomski a trebuit sa treaca prin multe necazuri in legatura cu investitiile familiei sale in Romania.

Cu cinci ani in urma, Ihar, de profesie jurist, a venit la Macin, judetul Braila, sa-l ajute pe fratele sau, care „luase teapa" de la un asociat roman.

„Asociatul" transferase bunurile firmei mixte pe alta societate, proprie, iar in timpul proceselor in instanta venise cu pricini false si sustinere din partea unor persoane influente. Ihar a umblat trei ani prin tribunale, iar in cele din urma si-a recuperat pe cai legale banii. „Pana cand nu reusesc sa rezolv problemele, eu nu plec. Sa se faca dreptate", si-a zis Ihar si a mers mai departe.

Un million de dolari pentru Sarica Niculitel

In 2002, din cauza fraudelor, privatizarea de la SC Viticola Sarica Niculitel s-a anulat si podgoria a fost scoasa din nou la vanzare. Ihar s-a asociat cu romanul Serghei Cozma si a cumparat 103 ha din renumita vie dobrogeana. Au infiintat o firma mixta romano-bielorusa de producere a vinurilor din struguri si au investit peste 1.000.000 de dolari in modernizarea echipamentului tehnologic. Au adus soiuri noi de struguri, au pregatit pamantul, au inlocuit stalpii de sustinere.

„Cu ajutorul lui Serghei am adunat o echipa buna. Ne-am interesat cine din zona a terminat facultati cu profilul specialistilor care ne lipseau si i-am adus la noi. Mihai Tanase, tanarul in varsta de 24 de ani, a terminat Chimie alimentara si acum lucreaza ca laborant in firma noastra. In sectorul de prelucrare a vinului avem 43 de angajati - oameni ai locului."

Firma mixta, la care Lukomski detine 70% din actiuni, reprezinta singura investitie cu capital bielorus din Romania. De aceea, Ihar cumuleaza si functia de presedintele al Camerei de Comert romano-bieloruse. Experienta in viticultura a bielorusilor este zero, caci in Rusia Alba, cum se traduce numele tarii Belarus, nu creste vita-de-vie. Despre fratele sau „tepuit" - primul investitor bielorus in Romania anilor ’90 - Ihar Lukomski aminteste ca a plecat in Siberia.

Vinuri nobile si locuri de munca

Pana sa ajungi pe podgoria de la Sarica Niculitel, urci muntii pitici ai Dobrogei, vechi de cand lumea, si te impiedici de coltii de stanca, ca de spinarile unor dinozauri. Alba ca o mireasa, plantatia de vita-de-vie de la Macin sta cu fata la soare de dimineata pana seara, inclinata spre rasarit si inconjurata de dealuri pietroase. Butucii de vie au culoarea verdelui fraged, stalpii de beton stralucesc de var, un card de gaste ciuguleste iarba de langa plantatie. „Dorim sa ne extindem, sa cultivam vita-de-vie si pe terenurile invecinate. Intre dealuri, mai la miazazi, o sa construim un baraj in care o sa tinem apa pentru irigatii. Avem nevoie de tot mai multa forta de munca pentru ingrijirea viei. 24 de muncitori au grija in permanenta de podgorie." La poarta plantatiei, vreo 40 de zileri, angajati la legatul viei, asteapta obositi sa vina camionul, sa-i duca pe la casele lor. Ihar, patronul, ii saluta discret, chiar cu sfiala, iar ei ii raspund zambind incurcati. Investitia asociatilor de la Alcovin, romanul si bielorusul, a reusit sa dea locuri de munca populatiei locale si sa renasca traditia unei vechi podgorii.

Aroma pamantului dobrogean

Din diversele soiuri de struguri cultivate pe plantatia de la Macin, firma lui Ihar produce vinuri nobile, caracterizate prin asprime si aciditate: Sauvignon Blanc, Merlot, Muscat Ottonel. „Recoltam Pinot Noir la 200 gr de zahar. Astfel, capata o astringenta acceptabila, devine expresiv si in acelasi timp pastreaza fragezime. Ca un bebelus." Ihar a invatat pe de rost caracterul si capriciile fiecarui soi de vin produs in vinaria lui. „Rieslingul nostru are alta aciditate si fructuozitate decat cel de Dealu’ Mare. Feteasca Regala te imbie cu aroma florilor de mai, un vin usor, fin, subtire. I se recomanda cateva grame de zahar pentru a intra la categoria demisec." Insa mandria casei de vinuri de la Macin o reprezinta soiul Aligote. „Un vin sec, produs doar la noi si la Cotnari. Are o tarie alcoolica si o aciditate moderata, un gust plin si usor amarui. Simti aroma de pamant dobrogean, uscaciunea solului si arsita soarelui."

„Dumnezeu le-a facut pe toate cu cap"

Bielorusul din Macin vede in reusita afacerii sale o forta a destinului. „Bog zdelal vse vesi golovoi. Dumnezeu le-a facut pe toate cu cap." In nordul Dobrogei, Ihar a descoperit cu suprindere alti „frati" de-ai lui, lipovenii. „M-au uimit ca si-au pastrat limba, obiceiurile. Incerc sa ma apropii de ei, sa ii ajut, sa ii cunosc mai bine. Am mers la slujbele lor religioase si mi-au placut." Tocmai Ihar, care in Minsk n-a fost la biserica niciodata.

Alaturi de sotia sa, Larisa, si de copiii, Ilia si Ekaterina, afaceristul venetic s-a adaptat la felul de viata al localnicilor, astfel incat recunoaste ca „sufletul meu s-a rupt jumatate aici, jumatate in Bielorusia". Sotia Larisa traieste in Macin, impacata cu gandul ca mult timp de acum incolo va ramane departe de tara natala. „Daca vrem afacere buna, trebuie stat aici permanent."

Concurenti la Festivinum

„Societatea lui Ihar Lukomski si Serghei Cozma va participa la Festivinum Bucuresti, 28-30 mai - primul festival outdoor dedicat vinului romanesc, unde vor avea ocazia sa dea piept in concursuri cu marii producatori. Vor vedea unde se situeaza pe piata si cat de calitative sunt produsele lor", ne-a declarat Ovidiu Gheorghe, director general la Patronatul National al Viei si Vinului (PNVV).

Traditia vinului la Niculitel, veche de 7000 de ani

In Dobrogea exista doua podgorii cu traditie: la Murfatlar si la Sarica Niculitel. „Prima atestare documentara privind cultura vitei-de-vie in zona Sarica Niculitel vine din timpul ocupatiei romane asupra Dobrogei, anterioara ocupatiei Daciei. Dar probabil ca mai demult, grecii faceau comert cu vin in coloniile lor de pe tarmul Pontului. In cautarea lanei de aur, corabia argonautilor a trecut prin dreptul Dobrogei de azi, si Iason a cumparat vin de la bastinasi. E probabil ca traditia cultivarii vitei-de-vie in zona Sarica Niculitel sa aiba o vechime de 7000 de ani", sustine Cosmin Rizeanu, realizatorul emisiunii „Povesti despre vin" si membru al Vinpress Club.