Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Memoria spectatorilor este de multe ori scurtă, dar in ceea ce-l priveşte pe Aurel Cioranu am descoperit fericită că nu sunt mulţi cei care nu-şi amintesc de rolurile lui. E suficient să le aduci aminte de tănărul care tachina damele straşnic in "D-ale carnavalului", de Cetăţeanul turmentat din "O scrisoare pierdută" sau de rolul din "Păcală".
Mă ingrozeşte sinceritatea dezarmantă a acelor tineri care mărturisesc că ei nu au auzit de Amza Pellea, George Constantin, Emanoil Petruţ sau George Vraca.
Memoria spectatorilor este de multe ori scurtă, dar in ceea ce-l priveşte pe Aurel Cioranu am descoperit fericită că nu sunt mulţi cei care nu-şi amintesc de rolurile lui. E suficient să le aduci aminte de tănărul care tachina damele straşnic in "D-ale carnavalului", de Cetăţeanul turmentat din "O scrisoare pierdută" sau de rolul din "Păcală". O Balanţă sensibilă şi iertătoare, Aurel Cioranu s-a născut la 17 octombrie 1929 la Bucureşti. S-a hotărăt să devină actor la 15 ani, iar la 20 deja era student la Institut.
CĂLDURĂ. Un actor extraordinar, Aurel Cioranu şi-a păstrat autenticitatea, dimensiunea tragică neobişnuită la actorul comic, intălnită atăt de rar. La vremea cănd filma "D-ale carnavalului" a cunoscut mari spirite ale teatrului romănesc, precum Alexandru Giugaru, Birlic, Ion Lucian, Vasilica Tastaman, iar filmul are şi azi o prospeţime incredibilă. Aurel Cioranu a urcat de tănăr pe scenă, ştie ce inseamnă să ai alături de tine un om pe care să te poţi baza in acel imprevizibil spaţiu, sub reflectoarele puternice, in ochiul unui public ce nu uită secundele de ezitare. A avut un talent nativ de a reproduce realitatea pe scenă. Dar şi o inimă mare, voioasă, sensibilă, caldă. Generos, binevoitor, se dăruia fără rezerve tuturor.
TEATRU ŞI FILM. Ce amintiri ne leagă de el? Intămplări hazlii sau nehazlii dintre miile trăite in faţa televizorului sau in faţa scenei. Pentru prieteni şi colegi rămăne imaginea imbinării tulburătoare de afecţiune şi inteligenţă, de sensibilitate şi raţionament. Teatrul a fost viaţa lui, incă este, pentru că in fiecare clipă retrăieşte rolurile pe care le-a interpretat pe scenă. Şi-a respectat partenerii, admirăndu-i sincer pentru tot ce făceau bine şi criticănd pentru toate greşelile lor. Dar el a fost şi a rămas acelaşi om care aduce zămbetul pe buze şi căldură in sufletele celorlalţi. "Am fost scos la pensie forţat şi de necaz şi de durere am suferit mult", spune Aurel Cioranu. Acum mi-am revenit. Nu vreau să mai joc. Nu pot să o iau de la inceput. E mai bine să păstrez amintirile plăcute. M-am hotărăt să fac teatru pe la 15 ani, la 20 am dat la Institut, la 24 am absolvit şi imediat am fost repartizat la Teatrul de lăngă Poliţie. Acolo m-am imbolnăvit, am fost internat, m-a vizitat Liviu Ciulei şi m-a luat la Bulandra. Zorii debutului meu au fost frumoşi. «Nota zero la purtare» a fost primul meu succes, iar Beligan m-a văzut intr-o seară şi m-a strigat: «Cioranu, mi-ai plăcut foarte mult, nu vrei să vii la noi la teatru?». In «Moara cu noroc» l-am jucat pe Lae. Filmul nu şi-a pierdut din farmec nici după atăţia ani. Apoi, nu pot uita «Doi vecini», unde am jucat alături de marele Birlic, dar şi de Mitzura Arghezi şi Ion Lucian. Şi Cetăţeanul turmentat, in distribuţia minunată a «Scrisorii pierdute» a lui Ciulei. Nu mai avea nimeni curaj să pună in scenă după el. Doar Pintilie, mult mai tărziu, in «De ce trag clopotele, Mitică?». Am jucat in «Păcală» al lui Geo Saizescu şi nu numai. Am avut succes cu Ciulei, cu Pintilie, dar n-am dat cu nici o piesă de pămănt. De sufletul meu se apropie mai mult comedia, dar am jucat şi dramă."
Din cănd in cănd il vizitează prietenul său drag şi fost coleg Virgil Ogăşanu. Astfel, probabil că i se reaminteşte că sunt oameni care se găndesc incă la el cu duioşie.
"Mă bucur că am stat de vorbă, mi-aţi adus aminte multe lucruri, şi bucurii, şi tristeţi. Zorii debutului meu au fost frumoşi. «Nota zero la purtare» a fost primul meu succes, iar Beligan m-a văzut intr-o seară şi m-a strigat: «Cioranu, mi-ai plăcut foarte mult, nu vrei să vii la noi la teatru?»"
Aurel Cioranu,actor
Filmografie de succes
Aurel Cioranu a jucat in "Rămăn cu tine" (1982), "Invingătorul" (1981), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1981), "Eu, tu şi Ovidiu" (1977), "O scrisoare pierdută", (1977), "Elixirul tinereţii" (1975), "Păcală" (1974), "Porţile albastre ale oraşului" (1973), "Explozia" (1973), "Aproape de soare" (1960), "D-ale carnavalului" (1958), "Doi vecini" (1958), "Erupţia" (1957), La "Moara cu noroc" (1955) l-a jucat pe Lae,"Şi Ilie face sport" (1955). De asemenea, şi teatrul radiofonic i-a oferit partituri memorabile.
