x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Unde sunt zapezile de altadata?

Unde sunt zapezile de altadata?

de Vasile Surcel    |    01 Feb 2007   •   00:00

Ierni din ce in ce mai ciudate, fara zapada, dar cu pomi infloriti in loc de "gerul Bobotezei". De cativa ani buni, clima a luat-o razna, iar incalzirea globala pare sa fi adus in pragul disparitiei "zapezile de altadata".

  • Vemea azi - Viscol la munte
    Meteorologii au prognozat ninsori abundente in toata zona montana si vant puternic, ce va sufla cu 80-100 km/h
  • Prognoza meteo: Vara vine in aprilie
    MODIFICARI CATASTROFALE - "Surprizele" incalzirii globale: ierni fara zApadA, uragane, vijelii si inundatii devastatoare
    COMPARATIE. In urma cu un deceniu, calota glaciara care acoperea Kilimanjaro era dubla fata de prezent
    Ierni din ce in ce mai ciudate, fara zapada, dar cu pomi infloriti in loc de "gerul Bobotezei". De cativa ani buni, clima a luat-o razna, iar incalzirea globala pare sa fi adus in pragul disparitiei "zapezile de altadata".

    Buletinele zilnice de stiri din toata lumea demonstreaza ca, oricat ni s-ar parea de stranii, anomaliile climatice din tara noastra nu sunt fenomene izolate, ci fac parte dintr-un vast scenariu meteorologic, care se "joaca" la scara planetara. Un scenariu complicat in care, timp de peste un miliard de ani, "actorii" principali au fost uscatul, marile si atmosfera terestra, plus o serie de factori "extraterestri", de natura cosmica. Situatia s-a schimbat insa in mod radical in ultimul secol, o data cu aparitia unui nou "jucator" care incet, incet a ajuns sa actioneze la scara planetara: industria umana bazata pe utilizarea combustibililor fosili. Pentru prima data in lunga sa istorie, omul este pe cale de a deveni dusmanul cel mai agresiv al lumii care l-a creat. Provenite din procesarea carbunilor, petrolului si gazelor naturale, cateva zeci de miliarde de tone de gaze "cu efect de sera" sunt expulzate anual in atmosfera. Nemaiputand sa absoarba aceasta invazie chimica, delicatul mecanism climatic mondial a inceput sa riposteze dramatic, prin fenomenul de incalzire globala.

    Click pt a mari imaginea
    Fenemene meteorologice in Romania
    Click pe imagine pt detalii.

    EFECTUL DE SERA. De cateva decenii se tot vorbeste despre "efectul de sera" si despre consecintele pe care acesta le are asupra climei mondiale. In mare, este vorba despre un fenomen complex, care seamana oarecum cu un joc de biliard desfasurat la scara planetara. Dupa cum stim, Pamantul este incalzit de radiatia solara. La randul ei, suprafata terestra reflecta o parte din aceasta radiatie in atmosfera, unde ea este absorbita de vaporii de apa si de diverse gaze. Cel mai periculos pare a fi bioxidul de carbon, provenit acum mai ales din arderea combustibililor fosili. Caldura din atmosfera este radiata apoi in toate directiile, inclusiv catre suprafata uscatului, unde produce o noua crestere a temperaturii. Pana la un anumit nivel, "efectul de sera" este un fenomen normal, cu un rol important in evolutia vietii pe Pamant. Savantii considera ca in lipsa acestui circuit planetar al caldurii, provocat de efectul de sera natural, conditiile de viata pe planeta noastra ar fi cu mult mai dificile. Temperatura medie globala ar fi de - 18 grade Celsius, corespunzatoare unei eterne epoci glaciare, si nu de +15 grade, cat este in prezent. Specialistii considera insa ca o crestere peste limitele normale a concentratiei de gaze cu "efect de sera" este insa deosebit de periculoasa: cresterea temperaturii medii globale cu inca 7 sau 8 grade Celsius ar preschimba intregul Pamant intr-o planeta a deserturilor. Intre aceste limite extreme, incalzirea globala, cauzata de efectul de sera, a inceput deja sa produca efecte cu un impact major asupra lumii intregi. Cresterea nivelului marilor si oceanelor, topirea calotelor polare si retragerea ghetarilor montani, desertificarea unor mari suprafete agricole, uragane, viscole si furtuni violente, un regim pluviometric neregulat marcat de mari perioade de seceta ori ploi torentiale urmate de inundatii devastatoare sunt fenomene pe care, in urma cu 30-40 de ani, specialistii le prevesteau pentru inceputul secolului al XXI-lea. Prevestiri confirmate acum de fenomenele care se intampla chiar sub ochii nostri.

    "EL NINO" SI SOR’SA. Foarte multe anomalii climatice si fenomene meteorologice extreme care se produc din ce in ce mai des sunt puse pe seama lui "El Nino". Provocat de interactiunile termice care au loc intre masa oceanica si atmosfera din zona ecuatoriala a Pacificului, acest fenomen provoaca, acolo unde se manifesta, adevarate catastrofe meteorologice. Dat in secolul al XlX-lea, numele de "El Nino" provine din limba spaniola si poate fi tradus prin "Copilul de Craciun", aluzie la faptul ca acest fenomen are loc de obicei in jurul acestei sarbatori de iarna. Concret, "Copilul" apare din cauza incalzirii apelor Pacificului in zonele de litoral ale statelor Chile, Ecuador si Peru. La un an dupa aceasta "faza calda", tot acolo apare "La Nina", o "faza rece" care afecteaza aceleasi ape oceanice. Produse intr-o zona restransa a Pacificului, aceste fenomene influenteaza clima la scara intercontinentala. In perioada in care actioneaza "El Nino", tarile din sud-estul Asiei si teritoriile din nord-estul Australiei sufera de seceta crunta. In acelasi timp, tarile din vestul Americii de Sud sunt lovite de ploi torentiale si inundatii cumplite. Este foarte posibil ca incalzirea globala, provocata de "efectul de sera", sa accentueze aceste perturbatii care, din ce in ce mai des, aduc dupa ele o multime de catastrofe grave.

    VIITOR SUMBRU
    Scenariile climatice, realizate pe baza unor modele matematice complexe, nu sunt deloc optimiste. Conform acestora, in urmatoarele decenii, temperatura medie globala va creste cu 1,4-5,8°C, mai ales in America de Nord si in nord-estul Asiei. Cantitatile de precipitatii extreme, care vor aduce dupa ele inundatii catastrofale, vor creste cu procente imense, cuprinse intre 5% si 20%. In alte zone ale globului desertificarea se va accentua, aducand cu sine o saracie crunta, in zone deja defavorizate economic. Adevarata criza mondiala se va declansa insa abia daca se va ajunge la topirea calotelor polare. Disparitia gheturilor arctice si antarctice va aduce dupa ea cresterea dramatica a nivelului marilor si oceanelor. Iar asta va insemna ca harta lumii nu va mai fi niciodata asa cum o stim acum. Foarte multe dintre teritoriile care acum apartin unor tari superdezvoltate vor ajunge pentru totdeauna, cu tot cu civilizatia lor, pe fundul marilor.
  • ×
    Subiecte în articol: special seră