Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hidoase şi jerpelite, personajele negative ale moldovenilor sunt scoase in văzul lumii in ajun de Anul Nou. Şi făcute de răs. ⢠VIDEO
Hidoase şi jerpelite, personajele negative ale moldovenilor sunt scoase in văzul lumii in ajun de Anul Nou. Şi făcute de răs.
Măştile urăte trec in alaiuri mute prin faţa tuturor spre a fi hulite şi batjocorite. De la Moineşti, Mărgineşti, Dărmăneşti şi chiar de la Bacău, romănii se străng pe deal la Comăneşti să-i vadă pe mascaţi. Oficial, alaiul măştilor incepe la prănz şi e organizat de primărie la 30 decembrie. Neoficial e tradiţia milenară, dusă mai departe de oamenii care incă o mai simt. Mii de moldoveni din toată zona Bacăului vin in ajun de Anul Nou pe dealurile Comăneştilor să se bucure de sărbătoare. Acolo sau in expoziţii, datinile au invins timpul. Chiar şi kitsch-ul reuşind să-şi păstreze autenticitatea şi funcţiile dincolo de dealurile Moldovei. De acolo sau in drum spre acolo, Urşii tot mai joacă pe la uşile sătenilor şi ale orăşenilor. Şi Capra la fel...
COMMEDIA DELLâARTE. Mare hărmălaie pe străzile oraşului Comăneşti in zi de sărbătoare. Zgomotele alungă spiritele rele, deci se strigă tare, se pocneşte din bice pe asfalt şi se scutură clopoţei de tot felul. Iar alaiurile de mascaţi din toate satele invecinate aduc in faţa lumii cele mai hidoase personaje ale comunităţii lor. Popa beţiv, cu nasul roşu şi portofelul desfăcut spre a primi bani, este făcut de răsul lumii prin masca unui sătean care indrăzneşte să-i calce in picioare autoritatea. La fel şi primarul şpăgar sau nepăsător. Şi doctorul cu buzunarele pline, in halat de măcelar. Şi uşuratica satului, şi adulterina, şi vicele şi mulţi alţii. Fiecare sat, cu specificul lui. Fiecare cu oful lui. Şi, totuşi, acelaşi joc milenar cu măşti. Vine din vremuri precreştine şi se duce departe, departe. Dacă la italieni, Commedia DellâArte a devenit celebră in toată lumea, venind din Carnavalul lor tradiţional, la noi, datinile se păstrează, dar sunt mai puţin cunoscute. Cu toate astea, asemănările intre cele două tradiţii şi forme de manifestare sunt impresionante.
JUDECATA SATULUI. Teatrul popular străvechi al măştilor se imbogăţeşte permanent prin valenţele mai noi pe care i le dă "Judecata Satului". Atent studiat de cercetători, acest fenomen cultural al poporului romăn, cu semnificaţii multiple, este punerea in scenă a reinnoirii. "Intotdeauna, schimbarea calendarului implică şi critica la adresa viciilor. Aceste măşti au şi rolul de purificare prin satiră", spune Ioana Fruntelată, lector dr in colectivul de Etnologie şi Folclor al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti. Ursul, Capra, Căiuţii, Jienii şi Urăţii se adună in mijlocul oamenilor. Vin de fiecare dată ca să omoare anul vechi şi să-l aducă mai curat pe cel nou. Moartea şi reinvierea sunt rituale. Capra, masca principală, este insoţită de mascaţi, personaje mai vechi sau mai noi, care mimează povestea ei. "Ciobanul" se tocmeşte să o văndă. Nu-i convine preţul şi ii dă o ghioagă in cap sau o deoache. Ea cade moartă la pămănt. Din scenetă fac parte "tărgoveţii" care vor să o cumpere, "ţigani", "moşi" şi "babe", care o descăntă. Mai sunt "hliziţii", "fanfaronii", "cărpănoşii" şi alte personaje ale tărgului de odinioară. Alt personaj simbolic al Sărbătorilor de iarnă de la romăni este Ursul. El are puterea de a apăra comunitatea de duhurile rele. Tot el are virtuţi medicale şi meteorologice. Dacă te calcă ursul pe şale vei fi sănătos tot anul şi nu te va mai durea spatele la prăşit. Măştile joacă pentru un an mai bun!
Măştile urăte trec in alaiuri mute prin faţa tuturor spre a fi hulite şi batjocorite. De la Moineşti, Mărgineşti, Dărmăneşti şi chiar de la Bacău, romănii se străng pe deal la Comăneşti să-i vadă pe mascaţi. Oficial, alaiul măştilor incepe la prănz şi e organizat de primărie la 30 decembrie. Neoficial e tradiţia milenară, dusă mai departe de oamenii care incă o mai simt. Mii de moldoveni din toată zona Bacăului vin in ajun de Anul Nou pe dealurile Comăneştilor să se bucure de sărbătoare. Acolo sau in expoziţii, datinile au invins timpul. Chiar şi kitsch-ul reuşind să-şi păstreze autenticitatea şi funcţiile dincolo de dealurile Moldovei. De acolo sau in drum spre acolo, Urşii tot mai joacă pe la uşile sătenilor şi ale orăşenilor. Şi Capra la fel...
COMMEDIA DELLâARTE. Mare hărmălaie pe străzile oraşului Comăneşti in zi de sărbătoare. Zgomotele alungă spiritele rele, deci se strigă tare, se pocneşte din bice pe asfalt şi se scutură clopoţei de tot felul. Iar alaiurile de mascaţi din toate satele invecinate aduc in faţa lumii cele mai hidoase personaje ale comunităţii lor. Popa beţiv, cu nasul roşu şi portofelul desfăcut spre a primi bani, este făcut de răsul lumii prin masca unui sătean care indrăzneşte să-i calce in picioare autoritatea. La fel şi primarul şpăgar sau nepăsător. Şi doctorul cu buzunarele pline, in halat de măcelar. Şi uşuratica satului, şi adulterina, şi vicele şi mulţi alţii. Fiecare sat, cu specificul lui. Fiecare cu oful lui. Şi, totuşi, acelaşi joc milenar cu măşti. Vine din vremuri precreştine şi se duce departe, departe. Dacă la italieni, Commedia DellâArte a devenit celebră in toată lumea, venind din Carnavalul lor tradiţional, la noi, datinile se păstrează, dar sunt mai puţin cunoscute. Cu toate astea, asemănările intre cele două tradiţii şi forme de manifestare sunt impresionante.
JUDECATA SATULUI. Teatrul popular străvechi al măştilor se imbogăţeşte permanent prin valenţele mai noi pe care i le dă "Judecata Satului". Atent studiat de cercetători, acest fenomen cultural al poporului romăn, cu semnificaţii multiple, este punerea in scenă a reinnoirii. "Intotdeauna, schimbarea calendarului implică şi critica la adresa viciilor. Aceste măşti au şi rolul de purificare prin satiră", spune Ioana Fruntelată, lector dr in colectivul de Etnologie şi Folclor al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti. Ursul, Capra, Căiuţii, Jienii şi Urăţii se adună in mijlocul oamenilor. Vin de fiecare dată ca să omoare anul vechi şi să-l aducă mai curat pe cel nou. Moartea şi reinvierea sunt rituale. Capra, masca principală, este insoţită de mascaţi, personaje mai vechi sau mai noi, care mimează povestea ei. "Ciobanul" se tocmeşte să o văndă. Nu-i convine preţul şi ii dă o ghioagă in cap sau o deoache. Ea cade moartă la pămănt. Din scenetă fac parte "tărgoveţii" care vor să o cumpere, "ţigani", "moşi" şi "babe", care o descăntă. Mai sunt "hliziţii", "fanfaronii", "cărpănoşii" şi alte personaje ale tărgului de odinioară. Alt personaj simbolic al Sărbătorilor de iarnă de la romăni este Ursul. El are puterea de a apăra comunitatea de duhurile rele. Tot el are virtuţi medicale şi meteorologice. Dacă te calcă ursul pe şale vei fi sănătos tot anul şi nu te va mai durea spatele la prăşit. Măştile joacă pentru un an mai bun!
Â
Â
Â
â Tradiţii străvechi la innoirea timpului â Sfăntul Vasile, un model de milă creştină â Bradul inceputurilor â Poftiţi in trăsură, cuconiţe şi boieri! â Balul de Anul Nou, ieri şi azi â Cerurile se deschid â Sărbători haiduceşti in Poiană â Datini de Anul Nou
