x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Urmărire penală - Tabla lui Traian Băsescu

0
Autor: Eliza Popa 18 Ian 2008 - 00:00
Urmărire penală - Tabla lui Traian Băsescu


Cererea preşedintelui privind începerea urmăririi penale a unor miniştri, pentru fapte săvârşite în timpul mandatului, trebuie înaintată Parlamentului dacă aceştia sunt deputaţi sau senatori. E cazul a patru dintre cei opt demnitari de pe lista lui Băsescu: Adrian Năstase, Miron Mitrea, Paul Păcuraru şi Codruţ Şereş. 



Patru demnitari la mâna Parlamentului

Cererea preşedintelui Băsescu privind începerea urmăririi penale a unor miniştri pentru faptele săvârşite în exerciţiul mandatului trebuie înaintată Parlamentului dacă ministrul are şi calitatea de deputat sau senator. În această situaţie se află deputaţii Adrian Năstase, Miron Mitrea şi senatorii Paul Păcuraru şi Codruţ Şereş.


Prin comunicatul de presă de la 16 ianuarie 2008, Preşedinţia României, Departamentul Comunicării Publice, a făcut cunoscut că, urmare a solicitărilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României, Traian Băsescu, a adresat ministrului interimar al Justiţiei, Teodor Viorel Meleşcanu, cererile privind declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a unor foşti şi actuali membri ai Guvernului. În conformitate cu procedurile legale, pentru parlamentarii Adrian Năstase, Miron Mitrea, Nicolae Paul Anton Păcuraru şi Ioan Codruţ Sereş, ministrul interimar al Justiţiei urmează să înainteze Camerei Deputaţilor şi Senatului, după caz, solicitările pentru declanşarea procedurilor de adoptare a cererilor de începere a urmăririi penale.

 
 ACUZAŢII. Actualul ministru al Muncii, Paul Păcuraru, este acuzat că ar fi intervenit la companii de stat pentru a favoriza o firmă a fiului său

NORME JURIDICE APLICABILE. Răspunderea membrilor Guvernului a fost introdusă în Constituţia României adoptată în anul 1991, când, prin dispoziţiile din art. 108, alin. (2), s-a prevăzut că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor...". Dispoziţiile au fost reluate în anul 2003, cu ocazia revizuirii Constituţiei României. Astfel, în art. 109 alin. (2) se prevede: "Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. (...)".  La 30 iunie 1993, prin Hotărârea Senatului nr. 16 a fost adoptat Regulamentul Senatului care, în art. 121 – 124, a prevăzut procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului. În art. 123 s-a statuat că, "dacă Senatul hotărăşte să ceară punerea sub urmărire penală, preşedintele Senatului va adresa ministrului Justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale potrivit legii. De asemenea, va înştiinţa Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută". La 25 februarie 1994, Camera Deputaţilor a adoptat Hotărârea nr. 8 de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, la capitolul II, secţiunea 7, fiind prevăzută procedura de punere sub urmărire penală a membrilor Guvernului. În art. 139 se analizează situaţia în care ministrul are şi calitatea de deputat, condiţie obligatorie fiind "cererea se trimite spre examinare comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei". După adoptarea de Parlament la data de 1 iunie 1999 a Legii privind responsabilitatea ministerială, a fost înaintată la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate care a fost soluţionată prin Decizia nr. 93/16.06.1999 publicată în MO nr. 300/28.06.1999. Prevederile articolelor privind dreptul Parlamentului de a se pronunţa asupra cererii de începere a urmăririi penale împotriva miniştrilor care au şi calitatea de parlamentari nu au fost niciodată considerate neconstituţionale.



 
 LA REPETIŢIE. Fost ministru al Economiei, Codruţ Şereş, ar urma să fie cercetat în dosarele "Spionaj şi trădare" şi "Hidroelectrica"

DECIZIE. La 27 noiembrie 2007, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 1133/27.11.2007 prin care a statuat că:

  • alin. (1) al art. 16 din Legea nr. 115/1999 restrânge dreptul preşedintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, în condiţiile în care acest drept nu poate fi exercitat decât la propunerea comisiei speciale;
  • alin. (2) al art. 16 din Legea nr. 115/1999 restrânge dreptul persoanelor care pot sesiza preşedintele României în vederea solicitării urmăririi penale a miniştrilor;
  • alin. (3) al art. 16 din Legea nr. 115/1999 îngrădeşte dreptul cetăţenilor care au cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor de a se adresa direct preşedintelui României;
  • art. 1 din OUG nr. 95ş2007 înlătură posibilitatea ca preşedintele României să fie sesizat de procurorul-şef al DNA;
  • reorganizarea comisiei speciale, aşa cum a fost prevăzută în OUG nr. 95/2007, încalcă dreptul preşedintelui României, prevăzut în art. 109 alin. (2) din Constituţie,  precum şi prevederile din art. 124 alin. (2) şi (3) din Constituţie, art. 115 alin. (6) din Constituţie.



În acelaşi timp, Decizia nr. 1133/27.11.2007 a Curţii Constituţionale a reţinut că textul art. 109 alin. (2), teza 1, din Constituţie instituie necondiţionat dreptul Camerei Deputaţilor, Senatului şi Preşedintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiilor lor, "în consecinţă atât cele două Camere ale Parlamentului, cât şi Preşedintele României au libertatea de a stabili, fără altă reglementare exterioară, aplicând direct Constituţia, modul de executare a acestui drept. Autorităţilor prevăzute la art. 109 alin. (2) nu li se poate impune fără să li se încalce principiul separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie, obligaţia de a efectua cercetări proprii sau de a încredinţa unor structuri extrajudiciare verificarea faptelor penale cu care sunt sesizate... Cerând urmărirea penală a unor membri ai Guvernului sau refuzând să dea curs unei sesizări în acest sens, Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României îşi asumă răspunderea politică pentru temeinicia deciziei lor".



 
 DOSARUL ZAMBACCIAN. Fostul premier, deputatul PSD Adrian Năstase, este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită

Art. 1 alin. (4) din Constituţia României a instituit principiul separaţiei puterilor în stat şi al echilibrului puterilor. Aceasta presupune pe de o parte că nici una din cele trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, nu poate interveni în activitatea celeilalte puteri, dar presupune controlul prevăzut de lege asupra actelor emise de fiecare putere în parte. Preşedintele României are un drept constituţional de a cere urmărirea penală împotriva membrilor Guvernului. Acest drept este respectat, preşedintele putând înainta o cerere de începere a urmăririi penale în condiţiile în care, indiferent în ce modalitate, consideră că faptele săvârşite de un membru al Guvernului ar putea fi considerate ca infracţiuni. Această solicitare însă nu poate să eludeze dreptul constituţional al Camerelor Parlamentului de a dispune asupra cererii de urmărire penală formulată de preşedintele României. Este firesc, în aceste condiţii, ca respectând principiul separaţiei puterilor în stat, atunci când membrul Guvernului nu este parlamentar, din punct de vedere procedural cererea de începere a procedurilor de urmărire penală să se înainteze prin intermediul ministrului Justiţiei, sub a cărui autoritate se află Ministerul Public, iar atunci când ministrul are şi calitatea de parlamentar cererea să se înainteze Camerei din care acesta face parte.


PROCEDURI LEGALE. Cererea preşedintelui României privind începerea urmăririi penale a miniştrilor pentru faptele săvârşite în exerciţiul mandatului trebuie înaintată Parlamentului dacă ministrul are şi calitatea de deputat sau senator, având în vedere următoarele prevederi:

  • Art. 109 alin. (2) din Constituţie: "Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".
  • Art. 20 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi al Senatorilor: "Imunitatea parlamentară este ansamblul de dispoziţii legale care asigură deputaţilor şi senatorilor un regim juridic derogator de la dreptul comun în raporturile lor cu justiţia şi în scopul de a le garanta independenţa".

  •  
     DUET. Deputatul Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, prins în acelaşi dosar în care este cercetat şi fostul premier Adrian Năstase
    Alin. (2): "Imunitatea parlamentară este direct şi indisolubil legată de mandatul de deputat sau de senator".
  • Art. 21 alin. (2) din Legea nr. 96/2006: "Imunitatea parlamentară poate fi ridicată numai de Camera din care deputatul sau senatorul face parte, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituţie şi potrivit procedurii prevăzute de regulamentul fiecărei Camere".
  • Art. 35 din Legea nr. 96/2006 privind  drepturile politice specifice
  • litera (h) "dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condiţiile art. 109 din Constituţie".
  • Art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului".
  • Art. 155 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "... dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei".
  • Art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "În cazul în care Camera Deputaţilor decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va adresa ministrului Justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, el va înştiinţa pe Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută".
  • Art. 144 din Regulamentul Senatului: "Senatul are dreptul să ceară punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 115/1999".
  • Art. 146 din Regulamentul Senatului: "Dacă Senatul hotărăşte să ceară punerea sub urmărire penală a unui membru al Guvernului, preşedintele Senatului va adresa ministrului Justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, va înştiinţa Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a acestuia".
  • Art. 12 din Legea nr. 115/1999: "Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".
  • Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 115/1999: "Dezbaterile propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop".

 

 

Dreptul Parlamentului nu poate fi eludat

Cu toate că judecătorii Curţii Constituţionale au motivat doar neconstituţionalitatea alineatelor 1-3 din art.16, în dispozitivul Deciziei nr.1133/2007 s-a considerat că întregul articol 16 al Legii răspunderii ministeriale este neconstituţional. Aparent procedura privind cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului s-ar afla  doar la dispoziţia Preşedintelui României care, la solicitarea Procurorului şef al DNA sau Procurorului General hotărăşte fără să se adreseze Parlamentului. În acest fel se manifestă un conflict între drepturile pe care le are Preşedintele României, parte a puterii executive şi drepturile puterii legislative care sunt prevăzute în Constituţie şi în Regulamentele de organizare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.  În aceste condiţii având în vedere prevederile:

  • Art. 109 alin(2) din Constituţie: "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor."
  • Art.20 alin(1) din Legea nr.96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi al Senatorilor: "Imunitatea parlamentară este ansamblul de dispoziţii legale care asigură deputaţilor şi senatorilor un regim juridic derogator de la dreptul comun în raporturile lor cu justiţia şi în scopul de a le garanta independenţa."
  • n alin(2): "Imunitatea parlamentară este direct şi indisolubil legată de mandatul de deputat sau de senator."
  • Art.21 alin (2) din Legea nr.96/2006; "Imunitatea parlamentară poate fi ridicată numai de Camera din care deputatul sau senatorul face parte, în conformitate cu prevederile art.72 din Constituţie şi potrivit procedurii prevăzute de regulamentul fiecărei Camere."
  • Art.35 din Legea nr.96/2006  privind  drepturile politice specifice
  • litera (h) "dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condiţiile art.109 din Constituţie."
  • Art.155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului."
  • Art.155 alin (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "...dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei."
  • Art.156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "în cazul în care Camera Deputaţilor decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, el va înştiinţa pe Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută."
  • Art.144 din Regulamentul Senatului: "Senatul are dreptul să ceară punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, potrivit dispoziţiilor Legii nr.115/1999".
  • Art.146 din Regulamentul Senatului: "Dacă Senatul hotărăşte să ceară punerea sub urmărire penală a unui membru al Guvernului, preşedintele Senatului va adresa ministrului Justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, va înştiinţa preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a acestuia."



Cererea privind începerea urmăririi penale a miniştrilor pentru faptele săvârşite în exerciţiul mandatului trebuie înaintată Parlamentului dacă ministrul are şi calitatea de deputat sau senator.

Art. 1, alin(4) din Constituţia României a instituit principiul separaţiei puterilor în stat şi al echilibrului puterilor. Aceasta presupune pe de o parte că nici una dintre cele trei puteri (legislativă, executivă şi judecătorească) nu pot interveni în activitatea celeilalte puteri, dar presupune controlul prevăzut de lege asupra actelor emise de fiecare putere în parte.

Preşedintele României are un drept constituţional de a cere urmărirea penală împotriva membrilor guvernului. Acest drept este respectat, preşedintele putând înainta o cerere de începere a urmăririi penale, în condiţiile în care, indiferent în ce modalitate, consideră că faptele săvârşite de un membru al guvernului ar putea fi considerate infracţiuni. Această solicitare, însă, nu poate să eludeze dreptul constituţional al Camerelor Parlamentului de a dispune asupra cererii de urmărire penală formulată de Preşedintele României. Este firesc, în aceste condiţii, ca respectând principiul separaţiei puterilor în stat, atunci când membrul guvernului nu este parlamentar, din punct de vedere procedural, cererea de începere a procedurilor de urmărire penală să se înainteze prin intermediul ministrului justiţiei, sub a cărui autoritate se află Ministerul Public, iar atunci când ministrul guvernului are şi calitatea de parlamentar, cererea să se înainteze Camerei din care acesta face parte.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări
Galerie Foto Într-un document oficial emis, în data de 13 octombrie, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, se arată că succesul luptei polițiștilor de penitenciare în lupta cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 rep...

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară
Galerie Foto Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped, este președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie Minim Invazivă. Trăiește în România de 30 de ani. Avea 5 ani când familia lui s-a mutat din Siria la...

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a achiziționat două softuri informatice pentru testarea viitorilor agenți care urmează să păzească demnitarii în tehnici de condus a autovehiculelor instituției, dar și...

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii
Galerie Foto Numit, prin semnătura lui Ludovic Orban și a Secretarului General al Guvernului Antonel Tănase, în funcția de consilier de stat, Eduard Andi Manciu, cel care conduce celebrul Grup de Comunicare Strategică, nu...

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi
De multe ori observăm că unii oameni se plâng de ochi, aceştia par chinuiţi, se înroşesc, lăcrimează, au mâncărimi. Multă lume crede că se pricepe și îndeamnă cu sfaturi greşite pe cel cu ochii în...

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor
Instituția condusă de Florin Cîțu a investit prețul unui apartament în București pentru achiziționarea unui sistem nou-nouț de supraveghere video, pe care urmează să-l monteze la sediul din Capitală al Centru...

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”
Galerie Foto Producătorii de confecții trag un semnal de alarmă: mulți români dau banii pe chinezisme de proastă calitate sau pe cârpe frumos colorate cu care își acoperă nasul și gura, în loc de măşti făcute din...

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ
Galerie Foto Documente explozive, aflate pe masa procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), arată că, în contabilitatea Ministerului Agriculturii, în 2008, când Dacian Cioloș a decis să...

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu
Galerie Foto Poliția Română a încheiat cu una dintre firmele înființate de grupul UTI, controlat de Tiberiu Urdăreanu, un contract de 1,3 milioane de euro, pentru realizarea unui registru special. Este vorba despre o...

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig
Lumea îşi pune singură diagnosticul când e vorba de plămâni. Cum tuşeşte puţin, omul se autodiagnostichează: „Am pneumonie”. Dar şi cei cu astm ridică glasul când vine sezonul rece.Interviu cu profesor...
Serviciul de email marketing furnizat de