Se lucrează la o nouă specie: ursul de câmpie

Aceste cote presupun calcularea unui număr de urși care s-ar putea vâna anual. Prin această practică a fost ținută sub control populația de urși din România foarte mult timp. În ultimii ani, ursoaicele au început să facă mai mulți pui, iar faptul că nu s-au mai putut vâna a dus la situația actuală, care se va agrava în foarte scurt timp. Relocarea lor nu ajută cu nimic, pentru că animalele se întorc la locurile din care au fost luate, iar pe drum fac ravagii. În anul 2017, mai mulți urși au coborât până în zonele de câmpie, iar specialiștii spun că ne putem aștepta la același lucru, de acum înainte, dacă nu se vor aplica acele cote de prevenție.

În ultima săptămână, urșii au devastat gospodării, stâne și o pensiune din Predeal. Alți urși s-au plimbat pe străzile orașelor, în Brașov și Bacău, dar au fost văzuți și în alte localități, inclusiv în județele Dolj și Gorj. Acest comportament este cauzat de înmulțirea lor cu mult peste un număr care ar permite menținerea unei situații de normalitate. Cel care a intrat în pensiunea de la Predeal fusese relocat la Leaota, o altă zonă turistică, din județul Dâmbovița, dar s-a întors la locul de unde fusese luat și pe drum a produs mai multe pagube. 

Cei care cunosc bine comportamentul urșilor spun de foarte mult timp că nu este o soluție bună relocarea mamiferelor, pentru că ele pot parcurge distanțe foarte mari într-o singură zi, se întorc aproape întotdeauna, iar comportamentul agresiv e provocat chiar de relocare. În general, ajung în zonele locuite de oameni ursoaice cu pui, pentru că sunt gonite din păduri de masculii agresivi. 

Cum s-a ajuns la situația critică

Din anul 2016, când ministrul Mediului din Guvernul Cioloș, Cristiana Pașca Palmer, a eliminat cota de prevenție, toți miniștrii care au urmat s-au temut de reacțiile violente ale activiștilor de mediu din ONG-uri, lăsând oamenii să fie atacați de urși. „După ce Cristiana Pașca Palmer a oprit vânătoarea, nu s-a mai acordat deloc această cotă de prevenție. Acum trei ani, când ministrul Mediului era Costel Alexe, era obligat prin lege să dea această cotă de prevenție, dar a dat-o pe zero, de frica ONG-urilor. Fostul ministru Tanczos Barna a semnat, pe toată perioada mandatului său, doar cota de intervenție, nu și pe cea de prevenție, pe care a dat-o abia în ultima zi de mandat. Cota de intervenție e ca și cum ai da dispoziție să stingi focul după ce deja arde ceva. Pentru această cotă de intervenție sunt luați în calcul doar urșii care deja au provocat mai multe pagube. Prin cota de prevenție se poate reduce numărul masculilor din păduri, astfel încât femelele cu pui să nu mai fugă spre zonele locuite de oameni”, a explicat, pentru Jurnalul, Ovidiu Ionescu, profesor al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov și membru al echipei de cercetare care a realizat studiul pentru Ministerul Agriculturii.

Chiar și Tanczos Barna, care aproape că a fost amenințat de electoratul său din Harghita și Covasna - unde atacurile urșilor au loc foarte des -, a semnat doar pentru cota de intervenție, lăsând-o pe cea de prevenție pentru ultima zi de mandat.

Numărul s-a dublat în ultimii ani 

Specialistul a mai explicat că în România sunt peste 8.000 de urși, iar numărul maxim ar trebui să fie de circa 4.000 de exemplare, pentru a se menține un echilibru natural. Cota de prevenție semnată de fostul ministru, prevede doar 426 de urși care pot fi vânați, anul acesta, la care se mai adaugă 55 de mamifere din cota de intervenție, adică acei urși care deja au atacat oameni, animale și gospodării. „Cotele actuale de prevenție și de intervenție reprezintă circa 6% din total, mult mai puțin decât se vânează în alte țări. În fiecare an, jumătate dintre femele fac cel puțin doi pui. Chiar și cu o cotă de prevenție de 800 de exemplare pe an, populația nu s-ar reduce. Totuși, dacă începe să se aplice cota de prevenție, se poate regla puțin situația, dacă ursoaicele cu pui urcă înapoi spre păduri, de unde se vor putea extrage masculii agresivi”, mai explică profesorul universitar Ovidiu Ionescu.

Un studiu din 2021 arată că din cei peste 8.000 de urși care sunt în prezent în România, peste 900 sunt în județul Brașov, iar în județele Harghita, Covasna, Mureș, Argeș și Bacău, sunt peste 1.000 de exemplare. „În aceste zone este și cel mai mare nivel al conflictelor cu oamenii. Există o escaladare exponențială a pagubelor și a atacurilor asupra omului. Vorbim despre oameni morți sau mutilați, iar cei atacați încep să-și facă singuri dreptate”, mai spune Ovidiu Ionescu. Unii oameni au ajuns să otrăvească urșii care le atacă frecvent gospodăriile, pentru a se apăra singuri, după ce a fost eliminată prevederea legală a cotei de prevenție.

Am fost respinși de Bruxelles

În anul 2017, urșii ajunseseră până în orașele de câmpie, la Gura Foii, în județul Dâmbovița, lângă orașul Găești, la doar 70 de kilometri distanță față de București. Au intrat chiar și în curtea Poliției și într-o grădiniță. Reprezentanții Guvernului României au mers atunci la Bruxelles, să le propună țărilor partenere din UE să preia din populația noastră excedentară de urși, dar nicio altă țară nu și-a dorit acest lucru. Ni s-a spus că trebuie să ne descurcăm cum putem. 

Astfel, problema a rămas nerezolvată și s-a agravat de la un an la altul. În acest moment, când populația de urși e mai numeroasă decât în 2017, multe ursoaice cu pui ar putea migra spre zonele de câmpie, spun specialiștii.