Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Odată cu finalizarea numărătorii urșilor din România pe baza probelor ADN, care a arătat că avem, în medie, circa 11.500 de exemplare, 50 de parlamentari au depus la Senat un proiect de lege care vizează dublarea numărului de urși care vor putea fi împușcați, în 2026 și 2027. Conform inițiativei legislative, 859 de urși vor pot fi vânați, anual, ca măsură de prevenție pentru înmulțirea necontrolată a acestor mamifere, la care se mai adaugă 110 exemplare cota de intervenție, adică acei urși care deja au atacat oameni, animale domestice și gospodării.
Senatorul Tánczos Barna, inițiatorul proiectului, recunoaște că nici înțesarea localităților cu gardurile electrice - măsură pe care a propus-o pe vremea când era ministrul Mediului -, nici mutarea animalelor în alte zone ale țării nu au dat rezultate în gestionarea înmulțirii necontrolate a populației de urs brun, iar singura măsură eficientă ar fi „recoltarea”.
Propunerea legislativă pusă, vineri, pe masa senatorilor, este semnată de 50 de deputați și senatori de la toate partidele politice, în frunte cu Tánczos Barna, fostul ministru al Mediului, și vizează modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun.
Conform semnatarilor, România se confruntă cu o creștere semnificativă a populației de urs brun, situație confirmată și de „evaluarea genetică” a acestei specii, finalizată recent, care estimează că avem între 10.600 și 12.700 de exemplare, „cu o medie de aproximativ 11.500 indivizi”.
„Această valoare depășește nivelul optim stabilit de către specialiștii în cinegetică și biodiversitate prin Planul național de acțiune pentru conservarea ursului brun, respectiv circa 4.000 de exemplare, raportate la cele aproximativ 69.000 km² de habitat adecvat.
Depășirea masivă a capacității optime de suport a habitatului generează consecințe ecologice majore, creșterea numărului de incidente om-urs și un risc crescut pentru siguranța publică, fenomen confirmat de datele centralizate la nivelul Ministerului Mediului și al autorităților locale”.
859 de urși - cota de prevenție și 110 - cota de intervenție
Prin urmare, parlamentarii propun dublarea „cotei de recoltare” a urșilor bruni, scopul măsurii fiind „reducerea surplusului demografic, diminuarea presiunii asupra habitatelor naturale și scăderea fluxului de urși către localități”.
„În vederea prevenirii atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs, pentru anul 2026 se aprobă un număr de 859 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenţie la nivel naţional şi un număr de 110 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de intervenţie la nivel naţional”, stipulează proiectul de lege, care cuprinde și o repartiție a numărului de urși care vor putea fi vânați preventiv, pe judeţe şi fonduri cinegetice.
Documentul prevede, de asemenea, că aceste cote vor fi menținute și în anul 2027, urmând ca, începând cu anul 2028, numărul urșilor care vor putea fi vânați „preventiv” în fiecare județ și fond cinegetic să se stabilească până la data de 15 mai a fiecărui an.
„Având în vedere datele științifice recente, numărul alarmant al incidentelor, presiunile ecologice și costurile socio-economice, echilibrarea populației prin măsuri controlate, respectiv aprobarea nivelului de prevenție la un număr de 859 de exemplare este o măsură necesară, proporțională și justificată, care se încadrează în dispozițiile Directivei Habitate și ale Planului național de acțiune pentru conservarea speciei”, se arată în expunerea de motive, inițiatorii precizând că celelalte măsuri, adoptate în ultimii trei ani, nu au făcut față vitezei cu care s-au înmulțit urșii.
„Măsurile preventive (garduri electrice, containere anti-urs, informarea populației) și-au dovedit de-a lungul timpului utilitatea, dar nu pot compensa presiunea ecologică masivă determinată de suprapopulare”, spun inițiatorii, adăugând că, din experiența ultimilor ani, „în lipsa reducerii efectivelor, aceste soluții nu reușesc să stabilizeze conflictele sau să prevină habituarea urșilor”.
Reprezintă 7,5% din populația actuală de urs
Inițiatorii precizează că reducerea numărului de urși cu 859 de exemplare nu pune în pericol conservarea speciei, deoarece reprezintă „aproximativ 7,5% din efectivul actual estimat”, iar în alte țări, precum Suedia, Slovenia, Croația, Slovacia, ratele de recoltă anuală sunt în mod curent în intervalul 8-16% din populația de urs.
„Majoritatea populațiilor de urs brun din Europa sunt gestionate astfel încât să se mențină în jurul capacității de suport a habitatului, cu rate de extracție anuale de 8-10% (sau chiar mai mult - 16% în Suedia), fără pierderea statutului de conservare favorabilă”, menționează autorii inițiativei.
Pe de altă parte, adoptarea măsurilor propuse va conduce, spun aceștia, la: scăderea incidentelor om-urs și reducerea riscului pentru viața și integritatea cetățenilor; diminuarea pagubelor asupra gospodăriilor, culturilor și zootehniei; reducerea costurilor publice cu intervenții, despăgubiri și gestionarea urgențelor; readucerea populației de urs pe un trend de echilibru ecologic; armonizarea managementului populației de urs cu bunele practici europene.
26 de oameni uciși și peste 270 de răniți de urși
Doar în ultimii 20 de ani, datele oficiale comunicate de Ministerul Mediului și de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență indică un număr de „26 de persoane decedate și 274 de persoane rănite în urma atacurilor de urs”, spun inițiatorii, subliniind că numai în anul 2023 au fost înregistrate peste 7.500 de apeluri (dublu față de anul precedent) la numărul de urgență 112 legate de prezența urșilor în apropierea sau în interiorul localităților, iar pagubele produse de animalele sălbatice sunt uriașe în județele cu densități mari de urși.
Peste 8.000 de atacuri cu pagube, doar în șase județe
„Analizele regionale recente pentru zona Centru (6 județe cu densități maxime) au documentat, pentru perioada 2017-2022: 8.252 incidente de pagube produse de urși (atacuri la animale domestice, culturi, livezi, infrastructură); compensații plătite de aproximativ 3,6 milioane de euro, doar în această regiune, în 6 ani și o corelație directă între numărul de urși extrași și numărul de pagube. În anii cu extracții reduse, numărul de incidente a crescut, ceea ce arată faptul că extracția trebuie să facă parte din setul de măsuri.
La nivel național, Ministerul Mediului a raportat că numai bugetul alocat despăgubirilor pentru pagubele produse de speciile strict protejate (în principal urs) - peste 21 milioane lei în patru ani - a fost deja epuizat, iar mai multe județe (Harghita, Mureș, Prahova etc.) raportează anual pagube de sute de mii până la milioane de lei”, se arată în expunerea de motive.
Autorii proiectului legislativ subliniază că, pe lângă aceste pagube raportate și decontate de stat, există și alte pagube necomunicate sau neraportate oficial, precum și costurile cu intervențiile de urgență (ale Jandarmeriei, Salvamontului, ISU), investițiile în măsuri de protecție și costurile indirecte (impactul asupra turismului, în zone cu incidență ridicată a atacurilor), astfel că „impactul economic total este semnificativ”.
România are cea mai numeroasă populație de urși din Europa: între 10.600 și 12.700 de exemplare
Numărătoarea urșilor din România pe baza probelor ADN, realizată în cadrul „celui mai amplu studiu de acest tip desfășurat vreodată la nivel mondial pentru această specie”, după cum precizează Ministerul Mediului, a luat sfârșit și arată că țara noastră are cea mai numeroasă populație de urși din Europa și cea mai mare diversitate genetică a acestei specii.
„Analizele genetice efectuate pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național indică faptul că populația de urs brun din România se situează, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi.
Totodată, studiul evidențiază un nivel ridicat al diversității genetice, esențial pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar și riscuri asociate fragmentării habitatelor și presiunii asupra coridoarelor ecologice”, a transmis Ministerul Mediului, vineri, când au fost prezentate rezultatele finale ale proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”.
Studiul a mai arătat că distribuția pe vârste a urșilor este uniformă, însă mai bine de două treimi sunt masculi și doar o treime sunt femele.
„Acest studiu nu este un exercițiu academic și nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele și, în același timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obținute ne ajută să înțelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenții punctuale și unde conservarea strictă este esențială. Conservarea biodiversității și siguranța cetățenilor nu se exclud; ele pot și trebuie să fie gestionate împreună, pe baza științei și a transparenței”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, citată într-un comunicat al Ministerului Mediului.
Citește pe Antena3.ro
