Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mulți parlamentari progresiști au depus la Camera Deputaților un proiect de lege prin care vor să desființeze și urmașa SIIJ, desființată deja de patru ani, și revenirea la practicile abuzive ale Binomului DNA-SRI. Mai exact, vor ca toate cauzele privind infracțiuni posibil a fi săvârșite de judecători și de procurori să fie instrumentate exclusiv de către DNA. Lucru care s-a întâmplat, în timpul mandatului Laurei Codruța Kovesi, competența fiind folosită pentru eliminarea magistraților care nu executau, întocmai și la timp, ordinele venite „în plic” de la procuror. Aceeași agendă a fost prezentată și de către ONG-ul #rezist Declic în cadrul Comitetului pentru modificarea legilor justiției, înființat de Ilie Bolojan la Palatul Victoria. USR își motivează proiectul, spunând că, după ce DNA nu a mai avut competența de a ancheta magistrați, numărul de condamnări ce vizează procurori sau judecători a scăzut dramatic, iar această scădere nu este generată de diminuarea fenomenului infracțional în rândul acestei bresle, ci de lipsa sistemică a instrumentelor de investigare.
Intenția de restaurare a practicilor abuzive din perioada Binomului SRI-DNA continuă, în forță, cu un proiect de lege nou-nouț înregistrat, la începutul acestei săptămâni, mai exact în data de 16 martie 2026, la Camera Deputaților, de către USR. Este vorba despre proiectul de lege PLX 193/2026, reprezentând o propunere legislativă privind stabilirea competenței de investigare a infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori. Acest demers legislativ este inițiat de către deputații USR Stelian Ion, Oana Murariu și Alexandru Paul Dimitriu, precum și de către senatorii USR Simona Spătaru și Vasile Ciprian Rus.
Acest proiect de lege se află, potrivit informațiilor publicate la fișa actului normativ, în consultare publică până în data de 20 aprilie 2026, iar Senatul este forul decizional.
Conform textului acestui proiect de lege, „infracțiunile săvârșite de către judecători și procurori, inclusiv de către judecătorii și procurorii militari, precum și de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii se investighează de către parchetele competente, potrivit legii, în funcție de natura și gravitatea infracțiunii, fără instituirea unor structuri de parchet determinate exclusiv de calitatea persoanelor”. Cu alte cuvinte, printr-o lege, autorii doresc ca nicio altă lege să nu mai înființeze o structură de parchet specializată pe investigarea infracțiunilor din justiție.
Iar lucrurile devin cât se poate de limpezi odată ce autorii scriu, în acest proiect de lege, că „DNA este competentă să efectueze urmărirea penală și în cauzele privind infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție săvârșite de judecători și procurori, indiferent de valoarea prejudiciului ori valoarea obiectului infracțiunii”.
Să se interzică înființarea altor structuri specializate de investigare
Pentru a nu da de bănuit că această lege este concepută pentru scopul evident de a reinstaura teroarea DNA a anchetelor asupra judecătorilor și procurorilor neobedienți, cei de la USR au mai adăugat două articole. Primul dintre acestea stabilește că „DIICOT este competentă să efectueze urmărirea penală și în cauzele prevăzute la articolul 11 alineatul 1 din OUG nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea DIICOT, săvârșite de către judecători și procurori”.
Iar al doilea articol prevede că „infracțiunile săvârșite de judecători și procurori care nu intră în competența DNA și a DIICOT se investighează de parchetele competente potrivit Codului de procedură penală”.
Mai departe, proiectul în discuție prevede că „cauzele aflate în curs de soluționare, la data intrării în vigoare a prezentei legi, la nivelul structurilor specializate actuale de parchet se trimit pe cale administrativă parchetelor competente conform actualei legi, în termen de 60 de zile de la intrarea acesteia în vigoare. Cauzele se preiau în stadiul procesual în care se află, urmărirea penală urmând a fi continuată de către parchetele competente. Actele de procedură rămân valabile”.
Nu în ultimul rând, USR-iștii mai prevăd în acest proiect că, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, „se abrogă articolele 3 – 14 din Legea nr. 49/2022 privind competența materială pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și orice alte dispoziții contrare”.
Laudă la adresa abuzurilor Binomului
În expunerea de motive care stă la baza acestui demers legislativ, parlamentarii USR inițiatori notează că „în ultimii ani, cadrul normativ privind investigarea infracțiunilor din justiție a suferit modificări succesive, prin inițierea și, ulterior, reorganizarea unor structuri de parchet specializate în funcție de calitatea persoanelor anchetate”.
„Aceste soluții legislative au generat controverse, critici și, mai ales, rezultate nesatisfăcătoare din perspectiva eficienței actului de justiție”, mai arată autorii, care adaugă că „analiza evoluției cadrului instituțional relevă faptul că, după înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ – n.red.), eficiența urmăririi penale în cauzele privind magistrații a cunoscut un declin semnificativ”.
Mai exact, se susține că „anterior înființării SIIJ, erau condamnați în medie 14-15 magistrați anual, prin hotărâri judecătorești definitive”. În schimb, „ulterior instituirii acestei structuri și a mecanismelor similare bazate pe competența determinată de calitatea persoanei, numărul cauzelor soluționate a scăzut dramatic, ajungând la un nivel extrem de redus”.
Iată cum cei de la USR aplică principiul „nu există nevinovați, ci doar cei de care nu ne-am ocupat cum trebuie”. În motivarea proiectului, scrie negru pe alb că „această evoluție ar putea sugera, în mod formal, dispariția fenomenului infracțional în rândul magistraților, ipoteză care este, însă, vădit neverosimilă. În realitate, scăderea semnificativă a activității judiciare în această materie reflectă o insuficiență sistemică a mecanismului de investigare, generată de organizarea necorespunzătoare a competenței”.
Același tip de „reformă”, prezentat de ONG-ul Declic în Comitetul lui Bolojan
USR face ceea ce e logic, din punctul de vedere al ideologiei promovate încă de la înființare, și anume dorește să întoarcă România în epoca abuzurilor Binomului Coldea-Kovesi, adică în perioada în care DNA ancheta și aresta abuziv judecători care nu răspundeau la ordine. Relevante în acest sens sunt celebrele cauze de la „Unitatea de elită” a DNA Oradea” și chiar dosarele fabricate împotriva unor procurori de rang înalt de la „Unitatea de elită” a DNA de la Ploiești.
Nici unitatea centrală a DNA, în special sun mandatul Laurei Codruța Kovesi, nu s-a dat în lături de la distrugerea cu anchetele penale cariera unui procuror general al României în funcție, cum a fost cazul lui Tiberiu Nițu, față de care, după ce DNA și-a atins obiectivul politic trasat (demisia acestuia), a dispus clasarea dosarului.
Mii de dosare cu judecători erau ținute la sertar, la momentul preluării lor de către Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, constituind adevărate instrumente de șantaj și de presiune la adresa corpului magistraților, pentru a „coopera” necondiționat cu DNA în dosarele pe care le aveau de soluționat.
Acest sistem abuziv a luat sfârșit odată ce a fost „văduvită” de competența de a fabrica dosare de corupție (în special de abuz în serviciu) împotriva judecătorilor care refuzau să execute ordinele primite în „plic”, pe culoarele „betonate” de Binom.
SIIJ, sabotată de cei care, acum, o acuză că nu a produs rezultate
Faptul că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu a funcționat și nu a produs rezultate satisfăcătoare nu a fost cauzat, așa cum pretind cei de la USR, de o „insuficiență sistemică a mecanismului de investigare”, ci de sabotajele venite chiar din partea sistemului aflat în slujba Binomului SRI-DNA. Reprezentanții acestui Binom din CSM-ul de la vremea respectivă au blocat săptămâni de-a lungul numirea unei structuri de conducere la această Secție. Iar ONG-urile #rezist și USR au făcut scandal mediatic și politic pentru desființarea SIIJ.
În 2022, fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, pe care ONG-urile #rezist au pus ținta, a desființat SIIJ, transferând competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați în cadrul unor noi structuri aflate la nivelul Secției de Urmărire Penală din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al secțiilor de urmărire penală de la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel. Ei bine, ONG-urile și USR nu au fost de acord, deoarece doreau ca abuzurile împotriva magistraților să fie, în continuare, executate de către DNA. Mecanismul este unul simplu: DNA, pe model Kovesi, putea face un dosar, la comandă politică, fără probe, dar care, odată ajuns în instanță sau, în timpul urmăririi penale, la un judecător de drepturi și libertăți, pentru emiterea mandatelor de arestare preventivă. Oricare magistrat desemnat să soluționeze o astfel de cerere sau un astfel de dosar instrumentat de DNA avea reprezentarea faptului că, oricând, putea fi chiar el anchetat de DNA. Ani de zile, acest sistem a funcționat implacabil”.
Agendă comună cu cea a ONG-urilor #rezist
Legea propusă, în 2026, de către USR urmărește să redea DNA această putere de a ancheta, pentru presupuse fapte de corupție, orice magistrat, inclusiv magistrați care vor fi învestiți să soluționeze cauzele instrumentate de DNA.
Reamintim că și la nivelul Guvernului Bolojan, la finalul anului trecut, ca o coincidență stranie, a fost înființat un controversat comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, patronat oficial de către Cancelaria Prim-Ministrului și din care fac parte și ONG-urile #rezist. Nu lipsește nici celebra organizație Declic, care, în această perioadă, face presiuni asupra președintelui României, Nicușor Dan, pentru a nu nuni procurorii de rang înalt propuși de Ministerul Justiției.
Declic a înaintat, în acest comitet, mai multe propuneri de modificare a legilor justiției, iar una dintre propuneri vizează exact Legea de desființare a SIIJ, dar și Codul de procedură penală, dorind același lucru ca și USR: revenirea la practicile de pe vremea Binomului Coldea-Kovesi.
Amendamentul propus de #rezist este identic cu proiectul de lege al USR: urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 săvârșite de judecători și de procurori să fie efectuată de DNA.
S-a încheiat procedura de avizare a procurorilor propuși pentru șefia marilor parchete, la CSM
Consiliul Superior al Magistraturii s-a pronunțat, ieri, asupra ultimului segment de propuneri făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru ocuparea funcțiilor de conducere la nivelul marilor parchete. Secția pentru Procurori i-a intervievat pe cei doi magistrați selectați să ocupe cele două funcții de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție.
Astfel, actualul procuror-șef al DNA Pitești, Marius Ionel Ștefan, a primit aviz favorabil, cu 5 voturi la 1. În schimb, actuala procuroare-șefă a Secției Judiciare din DNA, Marinela Mincă, a primit aviz negativ cu 5 voturi la 1.
CSM a avizat favorabil doar trei numiri: Horațiu Miron pentru șefia DIICOT, Viorel Cerbu pentru șefia DNA și Marius Ionel Ștefan pentru cea de-a doua funcție de conducere din cadrul DNA. Au fost respinse propunerile de numire privindu-i pe Gill Julien Grigore Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT și pe Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Tot ieri, pentru încă o dată, a existat balotaj la votul pentru numirea lui Alex Florin Florența în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, dar și la cel pentru numirea lui Marius Voineag în funcția de procuror general adjunct al Parchetului General. Procedura va fi, din nou, reluată, într-o ședință viitoare a Secției pentru Procurori de la CSM.
Citește pe Antena3.ro
