Va rugam, liniste! Sare Iolanda Balas!

Povestea Iolandei Balas-Soter inseamna o adevarata lectie de viata.

Anul acesta, in decembrie, va implini 68 de ani, dar cei care o cunosc spun ca este la fel de zglobie si neastamparata ca in copilarie. Tot timpul cu zambetul pe buze, Iolanda Balas-Soter a gasit puterea sa se adune si s-o ia de la capat dupa fiecare lovitura a sortii. Si-a pastrat vie in ochi acea sclipire poznasa, cu care a sarit peste franghia de rufe a mamei, inaltata la 1,25 metri, cand avea numai 12 ani.
Nici acum nu si-a pierdut din ardoarea cu care muncea la antrenamentele de pe "Electrica " din Timisoara, pana cand profesorul Arnautu o silea sa se opreasca. Si inca mai crede ca sportul i-a fost si ii este cel mai fidel aliat, cu toate neajunsurile vietii de campion in Romania.

MIRACOL. Putini au fost cei care au crezut ca fetita firava, cu bucle blonde si ochi albastri, care vindea ziare in coltul strazii de langa Piata Dragalina din orasul de pe Bega, pentru a strange cativa banuti pentru familie, va ajunge o mare campioana ce va face istoria sportului. Nici macar mama ei. Si totusi, Iolly a aratat tuturor ca, in vremurile tulburi de dupa razboi, pot exista si momente placute.
In 1950, cand inca nu implinise 14 ani, Iolanda obtine un rezultat miraculos la saritura in inaltime, 1,40 metri, care a insemnat pasul spre Capitala si implicit startul in lupta pentru cucerirea probei vietii ei.

SENZATIA. Asa a inceput sa fie inscrisa in competitiile celor cu varsta mai mare. Prima plecare a fost la Budapesta, pentru amicalul dintre Romania si Ungaria. Toti credeau ca Iolly este copilul cuiva din delegatie si au acceptat cu greu ideea ca facea parte din lotul de senioare. "O fetita de 14 ani intre doamnele atletismului romanesc", titrau ziarele unguresti pe prima pagina. Era o stire spectaculoasa pentru ziaristi, mai ales in acea perioada cand asperitatile ce au insotit intoarcerea la normalitate de dupa razboi si-au pus amprenta si pe efortul de descoperire a unor noi valori. Senzatia a fost si mai mare cand "copilul-minune" a sarit 1,40 metri din prima.

PREMIERA. Din acel moment, Iolanda a inceput sa scrie propria istorie a atletismului. Devenise deja recordmena Romaniei, titlu pe care si l-a pastrat un an mai tarziu, in 1951 la campionatele nationale, cu o saritura de 1,51 metri. Cei din jur o adulau, insa ea a ramas la fel de modesta. Si-a pastrat echilibrul chiar si la marile bucurii. Si a mai reusit inca o premiera: la nici 15 ani, a primit titlul de maestra a sportului. Dupa care recordurile s-au tinut lant, ca o recompensa a dorintei nemasurate a Iolandei de a arata lumii intregi valorile Romaniei.

PROBLEME. Prima participare a Iolandei la Olimpiada. Melbourne 1956. Fara iubitul si antrenorul ei Ioan Hansi Soter, dar cu un om al Securitatii ca o umbra dupa ea, atleta a inteles ca viata ei nu mai e la fel. Soter avea un frate casatorit in Australia, motiv care i-a facut pe oamenii cu functii importante la acea vreme sa ii interzica acestuia orice iesire din tara. Competitia a fost un esec pentru Iolly, care s-a clasat abia a cincea, lucru ce a declansat reprosuri violente din partea sefilor delegatiei. Era considerata o tradatoare si acuzata ca a vandut titlul olimpic. Fotografia ei din satul olimpic a fost rupta, scuipata si calcata in picioare.

LUPTA. A trecut peste momentele nefericite ale Olimpiadei de la Melbourne tot cu ajutorul lui Hansi, care ii va deveni sot in 1967. A reinceput antrenamentele si a doborat recorduri dupa recorduri. Performantele ei au uimit lumea sportului. La fel si bilantul reusitelor: doua titluri olimpice si 14 mondiale, intr-un sir de 142 de victorii fara intrerupere. Iolanda a obtinut aur dupa aur, strangand din dinti atunci cand autoritatile nu-i dadeau viza sotului pentru a o insoti in deplasari sau atunci cand era amenintata ca i se va umbla la dosar.

Citește pe Antena3.ro

Ciuperca otrăvitoare cu dinți sau palmierul-fantomă. Cum arată cele mai ciudate plante și ciuperci descoperite în 2024

INFRUNTARE. O reusita a reprezentat intalnirea dintre Iolanda Balas si Gheorghe Gheorghiu-Dej. Era in 1960, in perioada in care nimeni nu comenta o decizie venita de sus. Urmau Jocurile Olimpice de la Roma, unde Iolly refuza sa mearga fara Soter. Sportiva ia hotararea sa se adreseze celui mai puternic om al momentului, Gheorghiu-Dej. Fara a-si anunta vizita la Comitetul Central al PCR, Iolanda a fost surprinsa de amabilitatea celor de acolo. Desi a intrat tremurand, constienta ca indrazneala ar putea-o costa viata sportiva, ea a obtinut ceea ce si-a dorit. A plecat in Italia cu sotul ei, si nici nu a mai contat faptul ca oamenii Securitatii le verificau si putinele cumparaturi pe care le faceau din cei 3 dolari care insemnau diurna zilnica. Fericirea a fost cu atat mai mare cu cat a obtinut titlul olimpic.

RETRAGEREA. A urmat aurul cucerit la Olimpiada din Japonia (1964), unde Iolanda a stabilit un nou record mondial cu o saritura de 1,90 metri, apoi au aparut problemele medicale. Atleta a inceput sa acuze dureri la piciorul de bataie, in zona tendonului lui Ahile. Si-a incheiat cariera stralucita de aproape 20 de ani tot in frunte, dupa Campionatele internationale de atletism din 1967.

CV

• S-a nascut pe 12.12.1936, la Timisoara.
• 2 titluri olimpice (la Roma, in 1960 si la Tokyo, in 1964)
• 19 titluri nationale (16 la senioare, 3 la junioare)
• 14 recorduri mondiale
• 63 recorduri nationale (41 la senioare, 22 la junioare), dintre care 12 consecutive
• 3 medalii de aur si una de argint la Campionatele Europene
• 3 medalii de aur la Jocurile Mondiale Universitare
• 9 medalii de aur la Jocurile Balcanice
• a detinut recordul stadioanelor in cel putin 100 de orase ale lumii
• este laureata a trofeului "Mohammed Taher" instituit de Comitetul International Olimpic in 1950, care se acorda sportivilor care obtin performante de exceptie
• este prezenta in Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive
• in 1951, la 15 ani, i s-a acordat titlul de Maestru al sportului
• in 1958 i s-a acordat titlul de Maestru emerit al sportului
• in 2000 a fost nominalizata pentru "Atleta secolului".
• din 1990 este presedinta Federatiei Romane de Atletism.
  

INEDIT

Acum presedinta a Federatiei Romane de Atletism, Iolanda Balas-Soter a pus umarul la ridicarea unuia dintre cele mai moderne sedii ale unui for sportiv. "Cand am pornit lucrarile, nu avem decat o suma infima. Nu am disperat, ci am pornit prin tara in cautarea unor oameni darnici, care sa ne ajute. Am batut din usa in usa, dintr-un oras in altul. Au fost persoane carora nu le venea sa creada cand ma vedeau in aceasta postura. Dar rezultatul a meritat", ne-a spus Iolanda, despre modul in care s-a ridicat actualul sediu al FR Atletism.

Si-a inceput casnicia intr-o camera de camin

Povestea de dragoste dintre Iolanda si Ioan Soter este una deosebita. O prietenie specifica adolescentei s-a transformat intr-o casnicie care a durat 20 de ani. Iolly si Hansi au trecut prin momente grele, dar au stiut sa le faca repede uitate. Primii ani de dupa casatorie i-au petrecut intr-o camera de camin, dar nimic nu le-a umbrit povestea de dragoste. Mai mare cu sase ani, Soter a stiut sa-i asigure "jumatatii" sale o viata linistita, ferind-o cat putea de grijile zilnice, pentru ca ea sa-si poata vedea linistita de cariera. Nu uita sa vina acasa cu o floare sau un mic cadou. Aparitia celui de-al treilea membru al familiei, Doru, a consfintit aceasta casnicie. "In 1987, cand sotul meu a murit, a luat cu el si o parte din mine. A fost o pierdere cumplita. Doru avea doar 17 ani", isi aminteste marea sportiva. In prezent, fiul sotilor Soter, profesor la baza, lucreaza la o firma de constructii. Locuieste intr-un apartament achizitionat in rate.

Pensie de 3 milioane de lei

"Pentru un record national ni se promitea 750 de lei, iar pentru unul mondial 6.000 de lei. Erau bani frumosi, insa nu i-am incasat niciodata pe toti. Ni se spunea ca trebuie sa se faca economii. Dar asta nu conta, pentru ca puneam parca mai multa pasiune in ceea ce faceam. Azi, sportivii sunt preocupati mai mult de latura financiara. " Dupa 41 de ani de munca, neincluzand aici activitatea sportiva, Iolanda Balas are o pensie de doar 3.100.000 de lei. Pentru cele doua titluri olimpice primeste o pensie viagera, care ii permite sa duca un trai decent. De peste 30 de ani locuieste intr-un apartament cu trei camere din cartierul Floreasca.

CONTINUARE: Prima campioana mondiala a Romaniei