Vaca sacră şi vaca nebună

Pot fi animalele 'sfinte'?
In ciuda unora care isi inchipuie ca mielul, vaca si claponul pot ajunge in Rai, o data cu oamenii, sfintenia animalelor nu se admite cu buna stiinta. Modelul animalier a fost, ce-i drept, o sursa misti­ca inspirata in Egiptul Antic, unde zeul Anubis, vamesul vietii si al mortii, purta cap de caine, dar si in Evul Mediu european, unde Sfantul Cristofor apare destul de des pictat ba cu cap de caine, ba cu cap de lup.
Reducand insa discutia la animalele propriu-zise si la presupusa lor sfintenie, sa ne gandim ce important era dragonul in zorii crestinismului si cum, din rolul sau arhetipal, a decazut atunci cand o legenda considerata, mai pe urma, falsa, l-a aruncat sub sulita Sfantului Gheorghe calare... Daca nu pot fi sfinte, animalele sunt macar respectate si chiar venerate pentru calitatile lor.

Bufnita, de exemplu, nu e doar un simbol al intelepciunii, ci si un supraveghetor al pragului dintre viata si moarte, motiv pentru care cantecul ei n-aduce bucurie celor care il asculta. Zeita Atena era reprezentata, adesea, in postura acestei pasari ciudate. Pe soclul scupturilor sale e gravat A.O.E., numele pe care-l poarta si azi capitala Eladei. In antichitatea greaca, cocorul era simbolul zeului Apollo, care, surprinzator, si el era supranumit, in elina, 'lykios' – 'din lumea lupilor'.

Sunt multe animale intrate adanc in mistica populara, insa pisicile le intrec pe toate. Adorate in Egiptul antic, ele aveau o zeita a lor, divinitate care-i apara deopotriva pe copii si pe femei. Uciderea unei pisici atragea pedeapsa capitala, iar la moartea felinei stapanii trebuiau sa-si rada sprancenele, in semn de doliu. Calul, camila, cocosul, corbul, sarpele, scorpionul si soarecele, pentru a nu mai vorbi de pesti si de porumbei, laolalta sunt vietuitoare de care religia tine seama, atribuindu-le, uneori, puteri taumaturgice.

Se vorbeste mult, dar si neavizat, despre va­cile sacre ale indienilor. Aproape 300 de milioane de bovine traiesc azi in India, multe circuland nestanjenit, in orase, printre oameni si masini. La New Delhi, pentru a decongestiona circulatia, Primaria platea 50 de euro (un salariu mediu) de fiecare vaca adunata de pe strada. Ocrotita de legi si de cutume severe, vaca indiana zebu nu poate fi taiata, in nordul Indiei, unde pana si hamburgherii se fac cu carne de soia. Pentru hindusi, animalul acesta – din ce in ce mai putin indian, dupa ce a fost incrucisat cu Ziebenthal – e un simbol viu al naturii care ne hraneste pe toti. Prin urmare, e sacru si nu putin le-a lipsit credinciosilor, in timpul epidemiei de boala 'vacii nebune', sa vrea sa cumpere septelul european, pentru a salva patrupedele de la ecarisaj.