Vase de Cucuteni, la Shanghai

În cele şase luni destinate des­fă­şurării Expoziţiei mondiale de la Shanghai (1 mai-31 octombrie), aproa­pe 200 de ţări şi organizaţii ale lumii au adus, în capitala financiară a Chinei, câte puţin din culturile lor.

Este, în mare măsură, o manifestare de diplomaţie publică, la care România contribuie cu frânturi de civilizaţie, tradiţii şi obiceiuri, modalităţi de petrecere a timpului liber şi, nu în ultimul rând, cu prezentarea unor oportunităţi de afaceri în ţara noastră.

Conceptul pavilionului românesc, care de la depărtare pare un măr uriaş, cu o felie tăiată şi scoasă în afară, poate că nu a fost cea mai fericită alegere (de altfel, încă de la lansarea oficială de anul trecut au existat numeroase critici împotriva acestei idei), dar, cu siguranţă, este apreciat aici, la Shanghai. Am văzut-o în ziua deschiderii oficiale, sâmbătă, 1 mai, a pavilionului: câteva sute de curioşi de toate naţionalităţile au răbdat ore bune sub soarele încins pentru a vedea Mărul şi din interior. Restaurantul pavilionului nostru a rămas deschis până seara târziu deoarece cererea de bucate tradiţionale a fost foarte mare. Deşi preţurile practicate de subcontractorul chinez care se ocupă de alimentarea restaurantului cu produse nu sunt deloc generoase, aproape toate mesele au fost ocupate, imediat după deschiderea oficială şi după căderea nopţii, de zeci, poate chiar sute de curioşi veniţi să guste sarmale cu mămăliguţă sau ciorbă de perişoare, pentru a enumera doar câteva dintre preparatele pregătite de bucătarii români şi chinezi.

Potrivit unor estimări ale organizatorilor pavilionului nostru, sâmbătă, în ziua inaugurării oficiale, au existat aproximativ 10.000 de vizitatori care au asistat la spectacolele de muzică şi dans popular şi au petrecut momente bune în muzeul românesc, unde au găsit câteva piese de ceramică, au vizualizat un documentar intitulat "Rădăcini milenare ale timpurilor moderne - neoliticul", un film despre arhitectura modernă din ţara noastră, precum şi fotografii ale unor biserici fortificate, mânăstiri şi oraşe medievale din România. Comparativ cu pavilioanele multor ţări, la noi lipsesc exponatele propriu-zise, care să completeze imaginile prezentate pe ecrane mai mici sau mai mari şi amplasate pe pereţii şi pe podeaua pavilionului. Lipseşte deocamdată ceramica de Corund - câteva piese provenind din acest important centru al olăritului popular din Transilvania se află de câteva zile în vama chineză, potrivit organizatorilor români. Lipsesc - sperăm nu pentru foarte mult timp - celebrele vase autentice de Cucuteni, care în ultimii doi ani au călătorit în lumea întreagă pentru a le "vorbi" oamenilor despre rădăcinile milenare ale poporului nostru. Există o iniţiativă din partea colecţionarului de artă Romeo Dumitrescu de a aduce la Shanghai câteva exponate autentice de Cucuteni din colecţia personală. Iniţiativa lui Dumitrescu ar urma să fie completată cu un seminar dedicat perioadei neolitice, la care ar fi invitaţi să participe specialiştii români şi chinezi.

Ar fi păcat ca tocmai de la un eveniment cu vizibilitate atât de mare să lipsească cel mai cunoscut brand cultural din afara graniţelor României şi nu înţelegem din ce motive Ministerul Culturii de la Bucureşti nu a intervenit cu propuneri concrete pentru "a exporta" mărci culturale româneşti la Shanghai pe perioada celor şase luni ale expoziţiei mondiale. Nu înţelegem nici de ce Ministerul Turismului nu s-a aflat din prima zi la Shanghai cu o ofertă turistică demnă de invidiat, din gama "Romania, Land of Choice", şi cu propria lansare a brandului de ţară. Nu înţelegem nici de ce Ministerul Economiei nu a încurajat lansarea, la Shanghai, capitala financiară a Chinei, a ultimului model al Dacia, Duster.


FRĂŢIE PREISTORICĂ ROMÂNO-CHINEZĂ: CULTURILE CUCUTENI ŞI YANGSHAO
În timp ce oamenii politici se chinuie să impună în lume un "brand de ţară" al României, oamenii de ştiinţă specializaţi în arheologie au şi realizat unul: "brandul neolitic". În ultimii ani, mai multe expoziţii internaţionale, care s-au bucurat de un imens succes, au fost dedicate preistoriei noastre, concret extraordinarelor culturi neolitice care au existat pe teritoriul nostru cu mii de ani în urmă. Una dintre acestea, poate cea mai celebră, este Cucuteni, creatoarea superbei ceramici pictate. Printr-o enigmă, încă nelucidată a istoriei, această cultură are în China o "soră geamănă": cultura Yangshao. Este o "frăţie preistorică" întinsă peste spaţiu şi timp care va fi pusă pe larg în valoare la Expoziţa Mondială de la Shanghai. La 26 iulie, ziua dedicată ţării noastre, în "Mărul" românesc se va deschide o expoziţie consacrată culturii Cucuteni. În cadrul ei, vor fi expuse 14 dintre cele mai frumoase vase pictate care, dincolo de frumuseţea lor estetică, sunt doar câteva dintre cele care, în mod izbitor, prin forme, modele şi culori cu cramica pictată a culturii Yangshao. Dr Romeo Dumitrescu, directorul Fundaţiei "Cucuteni pentru Mileniul III", ne-a declarat că această expoziţie se va realiza la iniţiativa Ministerului de Externe, cu colaborarea Complexelor Muzeale din Piatra Neamţ, Iaşi şi Botoşani şi a fundaţiei pe care el însuşi o conduce. El ne-a mai relatat că din cele 12 minute ale clipului României, patru minute au fost dedicate culturii Cucuteni. Este vorba despre secvenţe din filmele documentare "Nepoţii lui Adam" şi "Construite pentru a fi arse" realizate de Fundaţia "Cucuteni pentru Mileniul trei". Deschisă în prezenţa Preşedintelui României, a ministrului de Externe şi a comisarului general român de pe lângă Expoziţia Mondială, expoziţia va fi completată de conferinţe susţinute atât de câţiva specialişti români care studiază Cultura Cucuteni, cât şi de omologi chinezi care vor vorbi, în paralel, despre Cultura Yangshao. Dumitrescu ne-a mai relatat că în acest moment se poartă discuţii cu autorităţile locale care au în vedere ca după Expoziţia Mondială să se  organizeze şi o expoziţie itinerantă dedicată acestor două culturi preistorice.


"TÂRG" DE IMAGINE
Expoziţia mondială de la Shanghai nu este o manifestare de tip târg cu vânzare, cum este cel organizat la Romexpo Bucureşti, ci un eveniment menit să promoveze imaginea unei ţări în ansamblul ei. Potrivit organizatorilor, aproximativ 70 de milioane de oameni "vor lua cu asalt" pavilioanele prezentate în cadrul parcului expoziţional, iar staff-ul României de aici spune că se aşteaptă ca 7 milioane de vizitatori să calce pragul Mărului între 1 mai şi 31 octombrie. Pavilionul românesc a atras atenţia publicului şi a presei internaţionale de dinainte de deschiderea sa oficială. Imagini ale Mărului au fost publicate într-o serie de ziare din Shanghai, iar în pliantele expoziţiei fotografia uriaşei construcţii verzi este nelipsită. Pe de altă parte, vizitatorii s-au arătat atraşi de spectacolele folclorice organizate în primele două zile la pavilionul nostru. Poate că nu avem cel mai creativ design din câte există la această expoziţie, însă, aşa cum a subliniat şi comisarul general al României la această manifestare, Ferdinand Nagy, vizitatorul are şansa să facă o călătorie în România culturală, atât de ignorată în interiorul graniţelor ţării noastre. Potrivit oficialului român, chinezii au ţinut morţiş să îl invite personal, pe cheltuiala lor, pe interpretul de muzică populară Grigore Leşe din Ţara Lăpuşului, care în 2009 a fost nominalizat, cu documentarul "Poveşti din interiorul satului", la cel mai mare festival de film din Asia, organizat la Shanghai.