Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Monumente istorice mutate fără autorizaţie, un castru roman devastat şi plin de buruieni în care pasc vacile, vase romane distruse cu tîrnăcopul de angajaţi şi văcari care fac pe ghizii turistici. Acesta e Muzeul Judeţean Gorj, "păstorit" de 30 de ani de directorul Vasile Marinoiu, care găseşte mereu ca scuză lipsa banilor. Cu toate acestea, Marinoiu s-a ales şi cu un dosar penal pentru nerespectarea Legii construcţiilor.
Castrul roman de la Bumbeşti-Jiu ar putea avea mii de vizitatori, însă stă ascuns în gunoaie, pierdut printre buruieni, iar localnicii care îşi pasc vitele pe situl arheologic sînt ghizi de ocazie. Directorul Muzeului Judeţean Gorj, Vasile Marinoiu, care are în administrare castrul, dă vina pe lipsa banilor, dar şi atunci cînd îi are îi aruncă cu ochii închişi pe lucrări dubioase. Ultima dată a primit 10 miliarde de lei vechi să strămute nişte case în Muzeul Satului din Curtişoara, dar a fost oprit la timp, pentru că lucrările sînt de proastă calitate şi neautorizate, motiv pentru care s-a ales cu un dosar penal. Nici celelalte secţii ale muzeului nu sînt performante, încasările anuale fiind de 300 de milioane de lei vechi, deşi instituţia mai are în administrare, printre altele, şi Peştera Polovragi, Muzeul de Artă şi Casa Memorială "Constantin Brâncuşi". Din cînd în cînd, directorul Vasile Marinoiu are timp să mai facă şi cîte o săpătură la situl arheologic "Castrul de piatră Bumbeşti-Jiu – Gară" de secol II-III, aşa cum am găsit denumirea castrului roman în Lista Monumentelor Istorice din Gorj. Ajunşi pe şantierul arheologic, am rămas însă stupefiaţi de modul de lucru al angajaţilor muzeului, care spărgeau cu tîrnăcopul, fără milă, obiectele de ceramică vechi de 2.000 de ani, sub atenta supraveghere a directorului Marinoiu. Nici vorbă de acea pasiune de cercetător, cum vezi în filmele documentare, în care arheologii curăţă cu grijă pămîntul din jurul obiectelor descoperite. Chiar sub ochii noştri au distrus un vas din pămînt ars şi o fibulă de bronz (obiect folosit de femeile romane ca agrafă).
"GHID TURISTIC". Lina Tănasie, o bătrînă din zonă care păştea vacile în castru, ne-a povestit că aici vin mulţi turişti, doar că n-are cine să le explice istoria şi să le ia taxă: "Maică, eu vin cu vacile din sat o dată pe lună, că aşa mă prinde rîndu’. Oameni vin, întreabă, iar eu le spun că e castru roman. Da’ nu ştiu să le spun care împărat l-a făcut, că n-am fost bună la istorie. Mai greu e cu străinii, că nu mă-nţeleg cu ei. Da’ vorbim prin semne…". Castrul roman de la Bumbeşti-Jiu face parte din Patrimoniul Cultural Naţional şi este administrat de Muzeul Judeţean Gorj. Directorul Vasile Marinoiu "pasează" responsabilitatea către autorităţile locale şi spune că punerea lui (n.r.: a castrului) în valoare trebuie făcută de Primărie, terenul fiind în domeniul public. Primăria spune că nu, muzeul e răspunzător. Singurele măsuri care s-au luat au fost că s-a interzis păşunatul în castru, iar elevii din localitate au fost chemaţi să taie buruienile. Nici una, nici alta dintre cele două măsuri nu a fost însă respectată…
GARDUL CÎRCIUMII. Înainte de 1989, castrul roman de la Bumbeşti-Jiu era împrejmuit şi păzit. Se vorbea chiar de conservarea şi punerea lui în valoare. Mai mult, se dorea înfiinţarea unui muzeu exact în spaţiul unde acum funcţionează Popasul "Castrul Roman" şi care aparţinea Uniunii Judeţene a Cooperativelor de Consum. Aici urmau să fie expuse mai multe tezaure descoperite de-a lungul timpului: un coif roman, monede, vase de lut, obiecte de ceramică de la termele ce au existat, dar şi bijuterii şi unelte găsite în zonă. După instaurarea democraţiei în România însă, paza s-a desfiinţat, gardul a fost furat, "săpături arheologice" face cine vrea, iar vizitatorii sînt primiţi, gratuit, de oamenii care vin aici cu vacile la păscut. Cît despre înfiinţarea muzeului nici vorbă nu mai poate fi. Cooperaţia a vîndut spaţiul unui privat şi pentru că funcţiona gratuit pe domeniul public, aşa funcţionează şi acum, firma neplătind un leu Primăriei pentru folosirea terenului. Mai mult, jumătate din zidul castrului e folosit ca gard al proprietăţii firmei, neputînd fi vizitat.
Strămutări penale la Muzeul Curtişoara din judeţul Gorj
Ministerul Culturii şi Cultelor a alocat 10 miliarde de lei vechi pentru strămutarea a şase case în Muzeul Satului din Curtişoara. Casele au fost mutate dintr-o parte în alta a acestuia, pentru că jumătate din teren a fost retrocedată. Strămutarea primelor trei case s-a făcut fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor. Ciudat, directorul Vasile Marinoiu a decis restrîngerea suprafeţei muzeului, în timp ce Consiliul Judeţean Gorj, în subordinea căruia se află muzeul, era în negocieri cu proprietarii pentru un parteneriat public-privat, aceştia fiind de acord ca muzeul să funcţioneze în continuare şi pe pămîntul lor. Ştefan Bortnowski, unul dintre moştenitori, ne-a declarat: "E o barbarie ceea ce se-ntîmplă la muzeu. Acele case se distrug, pur şi simplu, în momentul cînd sînt demontate, ar putea să le pună direct pe foc. N-au fost bine conservate, iar modul cum se lucrează la ele e sub orice critică. De altfel, muzeul acesta e un loc pentru agapele unor privaţi, pentru că, am verificat, nu primeşte mai mult de 1.700 de vizitatori pe an". Suspiciuni există şi asupra licitaţiei pentru acordarea contractului de strămutare. De asemenea, directorul spune că strămutările s-au făcut la sfîrşitul lui martie, începutul lui aprilie, deci au început înainte de licitaţie şi s-au terminat înainte de a primi avizul necesar pentru mutarea caselor. Aceste ciudăţenii au fost sesizate şi de "păzitorii" patrimoniului gorjean de la Poliţie şi de la Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Gorj, care i-au făcut directorului Vasile Marinoiu dosarul penal pentru infracţiunile la regimul construcţiilor ce reprezintă bunuri de patrimoniu.
Casa Memorială Tătărescu, loc de petreceri private
Incredibil, dar adevărat, în timp ce se ocupau de caz, poliţiştii au avut ocazia să constate că Marinoiu foloseşte, într-adevăr, muzeul pentru "agape", cum spunea proprietarul terenului. Cel mai recent exemplu este botezul nepotului său, pe care l-a organizat în urmă cu o lună chiar la intrare, la Casa Tătărescu, ce a aparţinut fostului prim-ministru al României din perioada interbelică, Gheorghe Tătărescu. Directorul Vasile Marinoiu susţine că nu a făcut botezul în Casa Tătărescu, ci în curte: "E drept, în curtea muzeului, că nepotul meu a fost botezat acolo, în Biserica Tătăreştilor. Dar am plătit o taxă. Au mai fost cununii acolo!". Exemplele în ceea ce priveşte abuzurile directorului pot continua: patru dintre muncitorii de la muzeu lucrează acum la vila lui; i-a folosit pe angajaţii muzeului la săpatul porumbilor; a plătit în urmă cu două săptămîni 2,3 miliarde de lei firmei care s-a ocupat de strămutarea caselor, în condiţiile în care lucrările au fost sistate la jumătatea lunii aprilie, iar în cauză există un dosar penal.
Citește pe Antena3.ro
