Viaţa la punctul de fierbere

Negrişorul "face ce ţie nu-ţi place"

Vă vine sau nu să credeţi, ieri pe la ora 2 după-amiaza, la Universitate, nu se inregistrau decăt 50 de grade. La soare. Pe umbră n-a mai intrebat-o nimeni nimic.

REFUZ. Aşa cum nimeni nu i-a intrebat nimic pe lucrătorii in domenii ca panificaţia, de exemplu. Inclusiv toate ocupaţiile reconfortante care implică statul in cuptoare imense, in condiţii de temperaturi extreme. Cine vrea covrigi calzi pe o temperatură de 50 de grade nu se cheamă că e prea sănătos la cap. Nici el, şi cu atăt mai puţin lucrătorul obligat să stea cu zoaie pe el in cuptorul ăla care anunţă, cu multă veridicitate, condiţiile in care or să stea, probabil, toţi capii brutăriilor care-şi obligă angajaţii să lucreze in condiţii pe care le bănuim puţin cam cumplite. Căci nu inţelegem pentru ce alt motiv am fost entuziast refuzaţi atunci cănd am cerut acceptul să intrăm să facem şi noi nişte poze pe ici-pe colo, să-i vedem pe oameni cum lucrează la păine. "Aoleu, e cumplit, să ştiţi", s-a scăpat o doamnă pe ea, fără să ştie că directorii ei sunt de cu totul altă părere.
Căldura asta transformă oraşul intr-o ciorbă de zoaie, iar pe noi, ingrediente in descompunere. Nu mai eşti om. Eşti parameci.

NEGRIŞORI. Laboratoarele de produse de patiserie funcţionează normal, dar nimeni nu e in stare să definească "normalul", de vreme ce toţi, in afară de angajaţi, sunt ţinuţi la distanţă de o uşă protectoare şi parcimonioasă cu detaliile. Angajaţilor le e frică să vorbească, iar motivul nici nu mai are rost să fie explicat. "Vorbiţi cu şeful" este tot ce ne e dat să auzim, dar "şeful vine numai dimineaţa" şi pe urmă se cară in lumea lui, care, of cors, "este cea mai bună dintre lumile posibile".

In terminologie de ticălos, aceşti oameni care muncesc nu contează in ce condiţii pentru alţi oameni se numesc simplu şi magic: "negrişori". Ca să parafrazăm o reclamă mai veche, negrişorul "face ce ţie nu-ţi place". Sintagmă perfectă pentru orice angajat de brutărie, laborator de patiserie, dar şi alte domenii care, cum spuneam, implică munca in condiţii extreme. (Luiza Moldovan)

Universitate - Oamenii au primit apă foarte caldă

La "trei jumate", la Universitate, căldură mare! 52 de grade la soare. Şi un cort de ajutorare, pentru cetăţenii scurşi pe trotuare. Un cort care, de la distanţă, işi etala apa salvatoare. Dar cănd ajungeau in dreptul lui, cetăţenii topiţi de soare constatau cu stupoare că apa salvatoare de la dozatoare era cală. Foarte caldă. Aproape fierbinte. "Vreau şi eu! Vreau şi eu!" "Ne pare rău, dar e doar pentru urgenţe!" "Păi mor de sete" "Eeei, atunci ia!" După ce l-a convins pe medicul de gardă, cetăţeanul insetat a luat. Apă! "Ueaaa! E caldă!" "Păi da." "Nu lua, bă, că e caldă rău!", i-a spus acelaşi cetăţean unui tovarăş de asfalt fierbinte care venea cu ochii mari, larg deschişi, spre apa salvatoare. Foarte caldă. Şi totuşi salvatoare, pentru că, dacă bei apă, se poate spune că te hidratezi. Şi aşa s-a mai salvat un pahar, pentru situaţiile de urgenţă... Chiar dacă un pahar de la dozatoarele de pe trotuare nu-ţi ajunge foarte mult timp ca hidratare, totuşi mai rezişti căţiva paşi pe asfaltul fierbinte pe care-l modelezi sub picioare.

EŞTI AVIATOR! Tot acolo, la cort, ţi se ia tensiunea. Stai jos căteva minute, pănă vine tura următoare de leşinaţi, şi ţi se ia tensiunea. "Doişpe cu şase! Eşti aviator!", te-ncurajează medicul cel simpatic, asistenta iţi zămbeşte frumos şi eşti pus pe picioare! Nu mi-am dat seama de ce toţi cei care-au ajuns la cortul cu pricina căt timp am stat pe-acolo aveau cea mai bună tensiune din lume, dar am văzut că imbărbătarea are efect psihologic. N-a leşinat nimeni şi toţi au plecat fericiţi mai departe, prin soare şi printre motoare urăt mirositoare de maşini. Foarte multe maşini. Ca in fiecare zi la "trei jumate", la Universitate. Noroc de cort, care-a fost instalat ieri şi mai ţine pănă la sfărşitul caniculei. De dimineaţă, de la 10.00, pănă la ora de graţie, "trei jumate", cortul de la Universitate a avut aproape 100 de vizitatori. Şi toţi au fost salvaţi. Lăsaţi, că şi apa caldă face bine la sănătate... (Anca Scarlat)

Tăriceanu s-a ferit de caniculă in elicopter

Căldură mare ieri in judeţul Bacău, unde premierul Călin Popescu Tăriceanu a făcut o vizită de lucru. Vreo 37-38 de grade Celsius, soare puternic şi aer firbinte. Afară. Saună şi in microbuzul care a plimbat presa centrală ce l-a insoţit pe premier in acest periplu. Fără aer condiţionat n-am reuşit să ne lămurim dacă funcţiona şi nu făcea faţă sau era defect şi adierea care se simţea din cănd in cănd era de fapt produl ?????? sistemului de recirculare a aerului. De microbuz fără aer condiţionat s-a "bucurat" şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. Pentru scrut timp. Mai precis, a mers cu respectivul microbuz de la elicopterul care l-a adus de la Bucureşti şi pănă in aproprierea comunei Helegiu, pănă in inima comunei, unde a inaugurat noul sediu al primăriei. De la primărie pănă intr-unul din satele comunei unde a inspectat lucrările de reconstrucţie după inundaţiile din iulie 2005 şi mai apoi la elicopter. A transpirat ceva, dar nu foarte tare. Oricum, la intoarcere in Bacău tot cu elicopterul unde continua vizita, şi-a schimbat blugii şi cămaşa sport cu mănecă lungă, cu pantaloni de costum, cămaşă elegantă şi cravată. Pentru a se proteja de caniculă premierul a renunţat la haina de la costum. Aceasta este metoda lui de a se apăra de căldură, după cum a declarat. De şapcă nu are nevoie pentru căt stă el pe afară, a recunoscut premierul, care le-a mulţumit jurnaliştilor că işi fac griji pentru sănătatea lui. "Cred că am băut un litru de apă, dar ziua este incă la mijloc", a mai spus el. (Florina Zăinescu)

Jale mare la… "răcoare"

Deţinuţii de la Penitenciarul Jilava suferă şi ei in aceste zile de căldură, in ciuda faptului că sunt… la răcoare, aşa cum li se spune inchisorilor in jargonul puşcăriaşilor.

In curtea inchisorii, "fericiţii" deţinuţi de la regimul de detenţie deschis se adăpostesc care pe unde-apucă de soarele infernal.
In celule stau cei care au voie in curte doar cu porţia şi sunt supăraţi foc. "Ne topim de cald! Nu avem unde să ţinem măncarea!", se vaită ei şi se intreabă de ce nu li se permite să-şi aducă de acasă frigidere. De ce? Nici directorul instituţiei nu a putut oferi un răspuns. "Ştiu cei de la minister mai bine ce şi cum", au susţinut la unison oamenii in uniformă.

Unii dintre deţinuţii din celule, mai liniştiţi, inţeleg că personalul din corpul administrativ al inchisorii a făcut pentru ei tot ce-a putut. Ii duc la spălător căt de des se poate, ii lasă să stea cu uşile şi ferestrele celulelor deschise pentru a se face căt de căt curent şi chiar, susţin şefii inchisorii, le dau de căteva zile căte doi litri de apă minerală pe zi.

Tramvaiul numit cuptor

Este ora 15. La capătul tramvaiului 41, staţia Ghencea, oamenii stau pleoştiţi pe peron. Picurii de sudoare li se străng de pe tămple şi obraji in barbă, şiroindu-le faţa. Unii ii şterg cu batistele, unii - cu dosul palmei, iar alţii doar scutură ades din cap, imprăştiindu-i pe asfalt. Dar nici nu ating bine solul, că se şi evaporă... Termometrul arată 42 de grade la soare. Nu mişcă nici o frunză. Dar oamenilor nu le e foame, ci sete. Din trei, doi au căte o sticlă de apă sau suc in mănă. Greoi, tramvaiul se urneşte spre staţia inecată in păcla căldurii, ca trenul din căntecele puşcăriaşilor. Adevărul e că cei care urcă sunt la răndul lor condamnaţi. La caniculă. Jumătate de tramvai se umple incă din prima staţie. Cei mai mulţi insă se agaţă, aproape prăbuşindu-se, de bare. Frig şi ele. La următoarea staţie mai urcă un sfert, iar la a treia, deja nu mai contează: tramvaiul e plin. Toate ferestrele sunt deschise, făcăndu-se un pic de ventilaţie doar in timpul mersului. Fiecare staţionare e insă de coşmar. In staţii oamenii sar după apă ca sămburii din lubeniţă, vorba lui Amza Pellea. Mai sunt căteva staţii pănă la capăt. Chinul transportului va fi inlocuit cu chinul deplasării bipede. Vatmanul e şi el lac de apă. Are un prosop pe genunchi şi o batistă innodată in patru colţuri pe cap. "Aveţi aer condiţionat in cabină?" "Ei, avem pă dreacu, dacă aveam, mai eram eu fleaşcă? (Paul Rogojinaru)

Spitale incinse

Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfăntul Pantelimon". 35-36 de grade Celsius, intr-un salon cu patru-cinci pacienţi, şi peste 40 de grade la reanimare… Cei internaţi in saloanele de pe latura nordică a spitalului sunt mai norocoşi, aici sunt in jur de 30 de grade. In restul saloanelor insă diferenţa intre temperatura de afară şi cea din interior este foarte mică. In saloanele cu bolnavii de inimă, in miezul zilei sunt 35-36 de grade. "Suportăm foarte greu căldura. Deschidem fereastra in speranţa că va intra aer, insă de afară vine şi mai multă căldură. Şi in plus ajung la noi şi gazele de eşapament, aerul fiind şi mai greu de respirat", se plănge Marin Dincă, un cardiac in vărstă de 73 de ani. La reanimare, lucrurile stau chiar mai rău. "Aici, temperaturile depăşesc 40 de grade. Găndiţi-vă căt de greu ii este unui bolnav imobilizat in pat să suporte asemenea zile", ne spune prof. dr. Ştefan Cristea.

SPITALUL UNIVERSITAR. Ora prănzului. La camera de gardă a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, toate cele şase paturi sunt ocupate cu pacienţi in situaţii critice: cardiaci căzuţi pe stradă, un muncitor care a leşinat pe şantier, o tănără cu cădere de calciu, o femeie cu hipertensiune care a luat două pastile in loc de una, altă femeie cu insolaţie. Dr. Andrei Georgescu, şeful Unităţii Primiri Urgenţe, spune că numărul solicitărilor la camera de gardă a crescut cu 20% in ultima perioadă. Deşi se lucrează la foc continuu, in camera de gardă aerul este respirabil. Aparatele de aer condiţionat işi fac datoria. Temperatura: 22 de grade Celsius. Urcăm la etajul 10, la secţia de cardiologie, intr-un salon de femei. Temperatura: 34 de grade Celsius. Ca să facă faţă căldurii, patru paciente fără pijama sau cămaşă de noapte zac sub cearşafuri. Intr-un alt salon, doi bărbaţi hipertensivi işi fac vănt cu ziarul. Inutil, curentul cald dintre uşă şi geamurile deschise este inăbuşitor. (Georgeta Licsandru, Steluţa Indrei)

Liniile de cale ferată s-au dilatat

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romănia (CNADNR) a introdus, ieri, restricţii la circulaţia pe drumurile naţionale din 30 de judeţe. Astflel, circulaţia autovehiculele cu masa mai mare de 7,5 tone este interzisă in intervalul orar 11:00-20:00. Restricţia va fi aplicată pe drumurile naţionale, exclusiv drumurile europene, in judeţele Constanţa, Ilfov, Prahova, Călăraşi, Tulcea, Brăila, Dămboviţa, Giurgiu, Argeş, Teleorman, Ialomiţa, Olt, Dolj, Gorj, Vălcea, Mehedinţi, Timiş, Arad, Hunedoara, Caraş Severin, Sibiu, Alba, Braşov, Buzău, Galaţi, Vrancea, Bacău, Vaslui, Iaşi şi Botoşani. Măsura a fost luată pentru protecţia sectoarelor de drum asfaltat pe care din cauza temperaturilor ridicate inregistrate in timpul zilei se produc deformaţii majore, cu pierderea stabilităţii imbrăcăminţii rutiere.
Restricţiile nu se aplică transporturilor de animale vii şi de produse perisabile de origine animală şi vegetală, vehiculelor care participă la intervenţii in caz de forţă majoră, transporturilor funerare, transporturilor poştale, precum nici transporturilor de echipamente de prim ajutor. Mai mult, vor fi permise transporturile pentru distribuirea de carburanţi, transporturile pentru tractarea vehiculelor avariate, precum şi transporturile pentru salubrizare.

INTĂRZIERI. De asemenea, trenurile vor circula cu o viteză cu 30 de kilometri la oră mai puţin decăt pănă in prezent. Din cauza temperaturilor ridicate au fost impuse restricţii la circulaţia trenurilor pe 66 de rute. Dacă la umbră sunt 40 de grade Celcius, temperatura inregistrată la nivelul liniei de cale ferată depăşeşte 60 de grade Celsius. Restricţile au fost introduse la trenurile care pleacă din Capitală spre Constanţa, Iaşi, Galaţi, Giurgiu, Grădiştea etc. Intărzierile sunt, in medie, de 20- 30 de minute. (Elena Stan)

Gorj: Canicula paralizează economia

Temperaturile foarte ridicate din sudul ţării au afectat activitatea economică din zonă. Brutăriile, sticlăriile şi chiar mineritul nu mai pot funcţiona la capacitatea normală in aceste zile caniculare. Deşi sunt obişnuiţi să lucreze la peste 70 de grade Celsius, in cele trei sticlării din Gorj angajaţii fac faţă cu greu situaţiei. Ei sunt nevoiţi să facă pauze dese pentru a bea multă apă ca să reziste la aerul incins din fabrici.

PĂINE "DE FOC". In brutării, aceeaşi situaţie, mai ales pentru cei care supraveghează cuptoarele. "Aici, ne topim. Suntem ca intr-o saună. Curg apele pe noi şi aerul este aproape irespirabil. Am convenit cu colegii să ne mai schimbăm pe utilaje, ca să nu stăm opt ore doar lăngă cuptor. Astăzi, patronii au decis să lucrăm in patru schimburi şi ni s-a micit norma de lucru. Lucrăm căte şase ore şi facem pauze mai dese", a declarat una dintre angajatele fabricii Velpitar din Tărgu-Jiu. Patronii firmei spun că incearcă pe timpul nopţii să lucreze căt mai mult, pentru a acoperi astfel randamentul mic din timpul zilei.

MINERITUL, TRAS PE DREAPTA. Canicula ar putea duce la blocaje temporare in activitatea minieră din Oltenia, spun responsabilii din minerit Incă de săptămăna trecută aceştia au anunţat că sunt probleme in privinţa transportului cărbunelui pe benzi şi că temperaturile mari ar putea duce la intreruperea activităţilor. Astfel, cele 40 de grade Celsius inregistrate au făcut ca benzile de transport cărbune să se dilate şi să alunece peste rolele de transport. Din punct de vedere tehnic, acest lucru ar putea conduce la ruperea benzilor şi la pierderi mult mai mari decăt intreruperea temporară a activităţii.

"Avem aparate care udă anumite porţiuni de utilaje, iar dacă ar apărea probleme cred că s-ar ivi doar la benzile de transport vulcanizate care se pot rupe", a declarat directorul Exploatării Miniere de Carieră Jilţ, Constantin Predoiu. Ca să poată rezista la serviciu, minerii din cariere beneficiază de sprijin medical de urgenţă şi au tot timpul la dispoziţie apă minerală rece. (Gabriela Mladin)

Buzău - Maşinile poliţiei, pe post de ambulanţe

In oraşul Buzău, ultimele zile au fost insuportabile. Pe lăngă amplasarea unui cort de prim ajutor, autorităţile au recurs şi la alte măsuri pentru a diminua efectele temperaturilor extrem de ridicate. Astfel, maşinile poliţiştilor comunitari au devenit alternative la ambulanţe. Oamenii in uniformă patrulează cu apa minerală in dotare pentru cetăţenii răpuşi de sete, iar de fiecare dată cănd e nevoie ii transportă pe suferinzi la cortul de prim-ajutor. Locurile de muncă unde nu există aparate de aer condiţionat au fost de-a dreptul infernale. Ieri, un brutar, o femeie care lucra intr-o fabrică de textile şi o angajată a Tribunalului au leşinat, ajungănd la spital cu Salvarea. "Este aproape insuportabil! Ţinem geamurile, uşile deschise să se facă curent. Avem două ventilatoare, dar parcă tot degeaba. Cu canicula de afară şi cu prăjeala de aici suntem ca intr-un cuptor!", se plăngea ieri Elena Georgeta Pirnog, de 40 de ani, vănzătoare la o gogoşerie. Canicula ridică profiturile comercianţilor de aparate de aer condiţionat care in ultima perioadă au vănzări record. (Mihai Bunăziua)

Galaţi - Cuptoarele de oameni

Poate că cel mai fierbinte punct al Galaţiului il reprezintă combinatul siderurgic Arcelor Mittal. Unde? In oţelării, laminoare şi furnale. La intrarea pe poarta principală a combinatului gălăţean, la nivelul solului, temperatura a atins, in momentul ieşirii muncitorilor din primul schimb, 47 de grade. Siderurgiştii spun că in locurile lor de muncă de la oţelării temperatura ajunge şi la 57-60 de grade. "Infernul" poate fi găsit in zona unde se face incărcarea bateriilor de coxificare din Uzina Coxochimică, unde temperatura poate ajunge şi la 70 de grade. "Este crimă şi pedeapsă", ne-a spus unul dintre siderurgiştii ieşiţi din prima tură. Administraţia Arcelor Mittal susţine că de o săptămănă siderurgiştilor li se distribuie apă minerală. In brutării, temperaturile ating frecvent 50 de grade. Nici in fast food-uri situaţia nu este mai bună, unde lăngă o instalaţie de prăjit carnea pentru un sandviş sau pentru o shaorma se pot atinge şi 40 de grade. Cu toate acestea nimeni nu este dispus să recunoască oficial ce temperaturi se inregistrează in aceste locuri. (Daniel Mihalaşcu)

Friguri mari in Harghita

In vreme ce sudul ţării se topeşte, locuitorii din judeţul Harghita au probleme din cauza temperaturilor foarte scăzute. Ieri dimineaţa, in intervalul de timp in care Soarele a răsărit, la Joseni, Topliţa şi Miercurea-Ciuc, mercurul din termometre a scăzut pănă la 9°C. Frigul nu a durat foarte mult, astfel că valorile s-au reinscris in limita normală. De joi, căldurile se vor mai domoli faţă de ziua de ieri şi cea de azi, temperatura maximă preconizată fiind doar de 32°C.

Căldura continuă să ucidă

Din cauza caniculei, ieri au murit patru persoane, iar in ultimele zile s-au inregistrat 24 de decese, fie in urma unui infarct miocardic acut, fie a unui stop cardio-respirator. Trebuie precizat că in ultimele 24 de ore, numai la Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti au fost inregistrate aproximativ 1.000 de apeluri telefonice, peste 20 la sută vizănd persoane căzute in stradă sau care au leşinat, pe fondul temperaturilor ridicate. (Luminiţa Dicu)