Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu vreau să mai insist asupra momentelor sosirii lui Radu Rey la Bucureşti. Mai subliniez o dată că, în loc de 10 minute, Radu Rey a stat timp destul cu Nicolae Ceauşescu. S-a discutat calm, Nicolae Ceauşescu a fost atent, a fost doritor de soluţii şi, din câte şi Radu Rey ar putea să mărturisească, s-a ajuns chiar la o formulă, foarte interesantă, care ar fi putut da roade, dacă oamenii ar fi fost serioşi.
S-a făcut o comisie de partid şi de stat din care făcea parte, din câte mai ţin minte, un consilier numit Românu, un consilier numit Petre Gigea, care încă nu era ministru al Finanţelor, un consilier numit Ion Cetăţeanu şi un consilier numit Teşu, viitor ministru al Agriculturii. Din păcate, nu s-a lucrat serios niciodată în acea comisie, am discutat aşa, în fugă, am pus pe masa consilierilor programul zonei montane, aşa cum îl vedea Radu Rey, au fost şi multe invidii, cineva, mi se pare că domnul Teşu, spunea: "Domnule, dar de ce să nu adoptăm şi să nu promovăm programul nostru, care e mai ştiinţific, mai riguros, mai complex...".
SECRETARII PARTIDULUI AU INTERVENIT CONTRA PROIECTULUI REY
În orice caz, din datele pe care le-am obţinut ulterior, se pare că au intervenit nişte secretari ai partidului. în orice caz, nişte oameni mari, Dăscălescu, Bobu şi ceilalţi, care le-au spus celor din Comisie "Hai, lăsaţi prostiile astea, ce, vă luaţi după nebuniile lui Păunescu? Ce comisie? Ce zonă montană? Ce, dărâmăm agricultura socialistă?". Şi, încet-încet, ca la noi în Balcania, comisia s-a deshidratat, s-a evaporat, competenţele ei n-au putut fi niciodată cunoscute, nu ne-am întâlnit practic niciodată pentru a vedea, pentru a analiza şi pentru a propune soluţii de luat în seamă.
Radu Rey venise cu acele propuneri pe care noi în "Flacăra" le susţineam mereu, el se gândea la acele 4 judeţe experimentale, unul care să cuprindă Dorna şi Câmpulungul, alt judeţ care să cuprindă zona Bran-Rucăr, alt judeţ care să cuprindă zona Năreju-Năruja-Paltin şi altul, în jurul Muntelui Semenic şi în jurul Muntelui Mic. Trebuiau făcute nişte şcoli, pentru ţăranii din zonele de munte, spre a deprinde meseria de ţăran, trebuiau lansate şi nişte programe de construcţii care să integreze în peisaj nişte proiecte îndrăzneţe de locuinţe, trebuiau promovate nişte proiecte de legi pentru turismul la cetăţean, la fiecare casă de om, şi trebuiau dezvoltate industriile adecvate zonei de munte, pentru tractoraşe, pentru unelte agricole mici, care să poată fi manevrate uşor pe terenurile accidentate.
Radu Rey avea şi alte proiecte îndrăzneţe privind animalele din zona de munte, era vorba despre îmbunătăţirea raselor de munte, rasa Pinzgau, bălţata românească şi bruna de Maramureş, dar numai printr-un proces foarte serios şi urmărit cu multă atenţie de metişizare, cu animale din rase superioare şi printr-un proces de autohtonizare a acelora în Carpaţii României. Radu Rey observase cu multă acurateţe că e foarte important să păstrăm rasele autohtone, care au un sistem de imunitate dezvolată la condiţiile de mediu de la noi şi, mai ales, văzuse că vitele Pinzgau au o capacitate superioară vitelor uneori importate neatent şi pe bani mulţi şi cu folos puţin.
Vitele Pinzgau au capacitate de adaptare, de folosire a mediului muntos, parcă ar fi nişte capre, îi zisesem eu preşedintelui şi mă confirmase apoi Radu Rey, de la care, de fapt, aflasem aceste adevăruri.
Din nefericire, visul marelui luptător pentru cauza Munţilor Carpaţi, doctorul bucovinean Radu Rey, nu s-a putut realiza în dimensiunile lui reale. S-a observat totuşi că a încetinit şi la un moment dat chiar a încetat cursa de urmărire împotriva satului de munte, nu s-a mai dărâmat nici o casă din zona Dornelor, dar procesul de degradare a Munţilor Carpaţi nu a putut fi oprit. Mai mult decât atât, în faptul că nu s-a recurs la nici o diferenţiere de preţuri în evaluarea produselor lactate montane eu văd şi ceea ce aş numi cealaltă moarte a Munţilor Carpaţi, moartea din perioada postsocialistă.
În 1989, în decembrie, Nicolae Ceauşescu a fost asasinat la zidul Târgoviştei, un regim politic a fost dărâmat, dar Munţii Carpaţi nu au primit înapoi titlul de nobleţe pe care, cel puţin în legendă, l-au avut odată şi l-am întâlnit pe Radu Rey căutând o soluţie, niciodată găsind-o, pentru ca o comisie interdepartamentală să vegheze destinul României montane.
Citește pe Antena3.ro
Nu a fost găsită calea, încă rătăcim şi de la dogmă la anarhie; noi am făcut un pas de adâncire a dezastrului din Munţii Carpaţi. Aş fi fericit ca în timpul vieţii mele să se înfrăţească nişte conştiinţe şi să promoveze cu inspiraţie şi îndrăzneală nişte legi care să relanseze Munţii Carpaţi ai României. într-o carte a mea, nu ştiu dacă nu cumva în "Rezervaţia de zimbri", vorbeam despre faptul că Munţii Carpaţi au ajuns ca nişte piramide în care nu mai străluceşte şi nu mai vibrează viaţa. Poate ar fi bine să repun în circulaţie acel text, aşa cum voi căuta în cărţile mele poeziile în stare să perpetueze, până la momentul rezolvării, preocuparea pentru soarta Munţilor Carpaţi.
(Va urma)
