Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Aceste note, devenite jurnal, marturie de epoca, roman de familie si, poate, literatura a realitatii, vorbesc, ele insele, despre o perioada infernala a vietii lui Adrian Paunescu, o perioada pe care a trait-o, avandu-ma, permanent, de-a dreapta sa"
Andrei Paunescu
19 ianuarie 1987
Jos barba dupa 380 de zile
Zi de referinta: A.P. s-a ras, dupa 380 de zile, de prima barba, pe care si-a lasat-o vreodata, in 43 de ani de viata. Ieri, a venit pe la noi unchiul Picu Vartosu si l-a convins ca e bine si frumos s-o faca. Frizerul Hagiu (trimis tot de unchiul Picu) i-a taiat lui A.P. podoaba, in lungime de un an si 15 zile. Am luat-o si am izolat-o intr-o folie de plastic. De ras, a anuntat ca o sa se rada mai demult si, tot de atunci, a inceput disputa pentru acapararea barbii dupa taiere.
A.P. ne-a anuntat ca i-o va da aceluia care, pana in 4 ianuarie 1987, va realiza o statuie, un cap in marime naturala Adrian Paunescu, din lut sau din orice alt material. Sculpturile nu le-am facut, pana la termen. Barba am primit-o eu. E saten-roscata, cu doua smocuri albe, de o parte si de alta a barbiei, lunga de 10-13 centimetri si foarte fibroasa. Ieri si azi am facut o multime de poze. Fotograful Paul Agarici, care a trecut pe la A.P., a vazut niste poze, realizate de A.P., si mi-a spus ca e foarte talentat si la fotografie.
Seara, A.P. a tras concluzia ca: "Orice faci in Romania are semnificatie politica". De unde, pana acum, de sus, veneau sugestii ca ar fi bine vazut gestul lui A.P. de a renunta la barba, care aduce a forma de protest si a misticism, au si inceput semnalele de jos, ca taierea barbii inseamna revenirea la "Flacara" si renasterea Cenaclului.
Azi a sunat, ca aproape in fiecare zi, doamna P., femeie care vrea, de vreo 6-7 ani, sa se marite cu Adrian Paunescu. Problema e ca nu vrea si A.P. L-a enervat azi, dar nu a apostrofat-o "peste limita de toleranta" (cum zice inginerul Valeriu Popa). Ghinionul lui A.P. e ca, mai demult, doamna P. l-a prins intr-un moment de singuratate si acum nu mai vrea sa uite. Memoria femeilor e periculoasa.
20 ianuarie 1987
Cu ambasadorul Cubei, literatura si politica
La pranz, am trecut cu A.P., in drum spre Consiliul Culturii, pe la cabinetul doctorului Florin Bratila. L-am intalnit, acolo, pe ambasadorul Cubei, cu care tata a discutat despre marile probleme reale ale socialismului: contraselectia valorilor si mediocritatea agresiva in expansiune. Au vorbit si despre literatura lui Garcia Lorca, despre opera complexa a lui Jose Marti, au comentat traduceri ale lui Blaga, in spaniola. A.P. si-a recitat versuri proprii, cand in engleza (talmacindu-se singur), cand in spaniola (cu ajutorul translatoarei). Ultima problema: de ce nu mai primim in Romania bomboane cubaneze? E un semn de raceala politica in asta?
21 ianuarie 1987
Locuri comune din nou
Tudor Coman, seful productiei de la tipografia Casa Scanteii, vrea sa dea drumul la rotativa cartii "Locuri comune", dupa a treia corectura, ceruta de A.P., care l-a exasperat, si dupa ce, in ultima clipa, acesta a schimbat si coperta (ingrosand titlul si punand cuvintele unele sub altele). In plus, A.P. a scos, in ultima clipa, poezia "Omida umeda", ca sa nu-l raneasca sufleteste pe tataie, si asa suferind.
Lui Stefan Andrei i s-a reprosat, recent, ca, in loc sa indeplineasca, fara cracnire, politica presedintelui Nicolae Ceausescu, el ii viziteaza pe adversarii acestuia, printre care a fost nominalizat si A.P.! Stefan Andrei a raspuns ca Adrian Paunescu nu este un adversar, ca e scriitorul cel mai fidel Romaniei si cel mai autentic patriot, dovada fiind ca, pastrandu-si acelasi spirit critic dintotdeauna, nu s-a adresat, totusi, presei si posturilor straine de radio, dupa ce a fost dat afara. Mai aflam ca Dan Barladeanu si Nicolae Arsenie il vorbesc de bine pe A.P., dar ca alti colegi de breasla fabuleaza, sunt ordinari. Circula o caseta, cu un fost ziarist sportiv de la "Flacara", injurandu-l pe A.P., in fata inventatoarei Tina Covaliu.
Aseara, au fost la noi Alex si Domnita Stefanescu, tatal lui Alex, domnul Alexandru Chiriacescu, Anel Pasa si alti prieteni. Tata a citit din cartea "De la Barca la Viena si inapoi", scrisa in 1979, aparuta in 1981, despre care se spune ca este prima carte aparuta intr-o tara din estul comunist european, in care se pune la indoiala valabilitatea sistemului monopartit de tip comunist, cu analize si critici pe fata. Domnul Chiriacescu e de parere ca reformele initiate de Mihail Gorbaciov in URSS sunt reale, de vreme ce s-a dat drumul la libertatea cuvantului. A.P. si Alex Stefanescu se indoiesc de transparenta cu care se lauda Gorbaciov in Occident si considera mai serioasa constructia nationala, pe care a inceput-o Nicolae Ceausescu dupa 1965. Cu toate greselile ultimilor ani.
A.P. mi-a daruit o "Gramatica" (de Mioara Avram) cu dedicatia: "Gramatica pentru Andrei, inainte de a fi student filolog, cu drag de la tata". Sper sa intru la facultate, din prima incercare. A.P. nu ar merita o deceptie, la cat de multa incredere are in mine.
Continuarea in numarul urmator
