Viitori hornari, cu patalama la mînă

TG. MUREŞ ● 26 de începători în ale fumului studiază cum se întreţin coşurile
Hornari cu cameră video şi senzori, perii moderne, diplomaţi şi consilieri. Este noua imagine a hornarului român alineat la standardele europene, cu patalama şi cursuri de perfecţionare.

TG. MUREŞ ● 26 de începători în ale fumului studiază cum se întreţin coşurile
Hornari cu cameră video şi senzori, perii moderne, diplomaţi şi consilieri. Este noua imagine a hornarului român alineat la standardele europene, cu patalama şi cursuri de perfecţionare.


O breaslă pe cale de dispariţie şi-a schimbat direcţia şi a ales calea modernismului. Primele cursuri de hornari au început ieri în Petelea, judeţul Mureş, unde o mînă de oameni de la Asociaţia Hornarilor, Constructorilor de Coşuri de Fum şi şeminee a înţeles că viitorul meseriei stă în calificare. Au dat de veste hornarilor din ţară că e vorba despre instruire şi au reuşit să adune 26 de cursanţi din Carei, Alba-Iulia, Miercurea Ciuc, Tîrgu-Jiu sau Orăştie, unii hornari cu experienţă, alţii începători în ale fumului. Pentru 300 de lei, fiecare viitor hornar modern poate învăţa cum se întreţin coşurile, cum ard combustibilii, cum se evacuează gazele arse sau care sînt normele de protecţie a muncii. şi cum orice hornar care se respectă ţine pasul cu tehnologia, li s-au prezentat şi ultimele descoperiri din materie de video şi fotoinspecţie şi, cel mai important, tehnici de consiliere a clientului. Pentru că noul hornar nu îşi ia banii şi pleacă, ci vorbeşte cu clientul şi îl sfătuieşte cum să-şi exploateze cît mai bine instalaţia de încălzit.


APARATURĂ SCUMPĂ. Prima asociaţie a hornarilor din ţară. Ideea asociaţiei îi aparţine unui hornar din Petelea. Mircea Bălşoianu s-a gîndit de patru ani la o organizare a bresei, şi-a făcut planuri, dar cînd şi-a dat seama cît este de dificil să-şi facă o asociaţie a renunţat. Întîmplarea a făcut că s-a întîlnit cu Gino Cecotti, om de afaceri din Italia, care avea nevoie de specialişti pentru întreţinerea unor coşuri de fum speciale. Împreună au fondat asociaţia, care a luat formă oficială la sfîrşitul anului trecut şi care pînă acum a adunat 24 de membri. Profilul unui hornar care face parte din asociaţie îl copiază în mare parte pe cel din ţările europene. În primul rînd trebuie să aibă o dotare minimă, care, spune Bălşoianu, poate ajunge la 1.000 de euro. În realitate, aparatura este mult mai scumpă şi îl poate pune în dificultate pe un hornar obişnuit, adresîndu-se mai degrabă societăţilor comerciale din domeniu. Desigur, pentru membrii asociaţiei există preţuri mai mici, pentru că s-a negociat chiar cu producătorii. "Aparatele sînt foarte scumpe, de exemplu o cameră video ne costă cam 2.000 de euro. Sînt foarte scumpe, dar nu avem încotro, trebuie să ne conformăm", ne-a spus un hornar tradiţional, care s-a hotărît să intre în rînd cu Europa. La aşa dotări, şi preţurile sînt pe măsură. La o acţiune mai mare pot participa trei sau chiar patru hornari, dar rezultatele sînt sigure.


INVITAŢIE. "Tarifele sînt diferite. Pot să vă dau exemplul unui hornar de aici, din zonă, care poate curăţa un coş pentru o găină sau un cocoş. Dar şi calitatea muncii diferă. De exemplu, un hornar ASFOCH poate face şapte-opt coşuri pe zi, în timp ce un hornar tradiţional poate face tot satul într-o zi", spune Bălşoianu. De altfel, hornarii din asociaţie învaţă în primul rînd ce responsabilitate presupune munca lor. "În 30%-40% din cazuri nu finalizez relaţia cu clientul", a adăugat preşedintele ASFOCH, referindu-se la cazurile în care coşurile sînt de-a dreptul periculoase. Munca unui hornar este cu atît mai importantă, cu cît, arată statisticile, la nivel naţional peste 1.600  de incendii sînt cauzate de coşuri de fum necurăţate sau executate necorespunzător. Bălşoianu atrage atenţia şi asupra unor aspecte ignorate: gazele eliminate prin hotele din locuinţe sau din restaurante sînt acum o problemă ignorată, dar care reprezintă un risc serios care ar trebui luat în calcul.

Gino Cecotti, vicepreşedintele asociaţiei, îşi propune să insufle hornarilor o parte din metodele şi ideile hornarilor italieni. "În Italia există acum problema acoperişurilor ventilate, care nu se găsesc încă şi în România. Dacă un coş scapă scîntei sau nu este bine izolat, pot apărea oricînd incendii. În România această problemă va apărea în curînd", a susţinut Cecotti.


CUM E ÎN ITALIA
"În Italia există acum problema acoperişurilor ventilate, care nu se găsesc încă şi în România. Dacă un coş scapă scîntei sau nu este bine izolat, pot apărea oricînd incendii. În România această problemă va apărea în curînd"
Gino Cecotti
vicepreşedintele Asociaţiei Hornarilor, Constructorilor de Coşuri de Fum şi Şeminee

INIŢIATIVĂ
"Chiar dacă nu fuge nimeni după un hornar ca să-l atingă să-i aducă noroc, încerc să fac acest curs pentru că hornarul devine pe zi ce trece o meserie foarte căutată în zona în care locuiesc, adică Alba-Iulia. Mi se pare o iniţiativă excelentă, în raport cu cerinţele Uniunii Europene"
cursant

UN COŞ PE UN COCOŞ
"Tarifele sînt diferite. Pot să vă dau exemplul unui hornar de aici, din zonă, care poate curăţa un coş pentru o găină sau un cocoş. Dar şi calitatea muncii diferă. De exemplu, un hornar ASFOCH poate face şapte-opt coşuri pe zi, în timp ce un hornar tradiţional poate face tot satul într-o zi"
Mircea Bălşoianu
preşedintele Asociaţiei Hornarilor, Constructorilor de Coşuri de Fum şi Şeminee

"Meserie de viitor"

Dincolo de aspectele tehnice ale meseriei, hornarii poartă şi responsabilitatea continuării tradiţiei. Din cauza hainelor şi a feţei veşnic pline de funingine, hornarii îi alungă pe copii prin case, motiv pentru care poartă mereu bomboane cu ei, pentru o mai bună socializare. "Am fost solicitat chiar şi la o nuntă. Mireasa a fost furată şi, cînd a apărut, a apărut la braţul meu. Nu vă pot spune în cuvinte care a fost reacţia nuntaşilor", povesteşte Bălşoianu. "Am încercat să revigorez şi partea de tradiţie legată de această meserie. De exemplu, de 1 martie am împărţit mărţişoare în centrul Tîrgu-Mureşului, iar oamenii au fost foarte încîntaţi. Mai ales la oamenii în vîrstă am avut o reacţie pozitivă." şi în Italia există superstiţii legate de hornari, dar, spune Cecotti, "nu fuge nimeni după hornar ca să-l atingă să-i aducă noroc". În schimb, în peninsula italică se organizează festivaluri unde participă mii de hornari din toată lumea, iar ca formă de organizare, meseria este mult mai bine conturată. În România, hornarii au fost incluşi în nomenclatorul meseriilor, dar din cauza condiţiilor dificile de muncă, dar şi a tarifelor mici practicate, rîndurile lor se răresc în fiecare an. Cu toate acestea, Balşoianu este optimist, mai ales că "ne vom întoarce la materiile tradiţionale, la lemn, iar atmosfera creată de un şemineu nu poate fi egalată".