Vile de fiţe cu gazon în Parcul Tineretului

Două hectare din Parcul Tineretului vor fi distruse, în locul spaţiului verde fiind construite vile de lux cu gazon, că doar e din belşug. Paşii urmaţi de Marioara Micşunescu, cea care în urma unui schimb cu Primăria Capitalei a intrat în posesia terenului, au fost identici cu cei ai lui Costică Constanda, fostul posesor al Parcului Bordei.

Tunul imobiliar a fost dat tot cu ajutorul unei decizii irevocabile, date de aceeaşi judecătoare Camelia Sprânceană. După ce PUZ-ul a fost aprobat de consilierii de la Capitală anul trecut, acum două zile proiectul a trecut şi de aleşii locali de la Sectorul 4. Primarul Cristian Piedone ne-a declarat că atât timp cât va fi primar nu va permite nici o construcţie în parc.

După ce a trimis somaţii, după somaţii la Primăria Sectorului 4, aleşii locali au fost nevoiţi să treacă pe ordinea de zi a şedinţei de consiliu de marţi şi proiectul imobiliar al Marioarei Micşunescu. Trei dintre consilierii PNL au votat împotrivă, unul s-a abţinut, însă investiţia a fost aprobată. Primarul Sectorului 4, Cristian Piedone, a promis că nu va permite nici o construcţie în Parcul Tineretului.

"Atât cât voi fi primar, n-o să construiască nimeni pe zona verde. Fenomenul însă trebuie stopat încă din faşă. Atunci când se dă în instanţă o decizie definitivă şi irevocabilă, primarul nu are ce să mai facă pentru că legea-l obligă să execute", ne-a spus edilul. Conform documentaţiei depuse, pe cei 20.000 de metri pătraţi urmează a se construi vile de lux, cu două-trei etaje. Dacă doamna Micşunescu respectă legislaţia în vigoare şi nu apelează iar la instanţe, cartierul rezidenţial nu se poate întinde decât pe 45% din suprafaţă.

BORDEI LA INDIGO
Povestea celor 20.000 de metri pătraţi din Parcul Tineretului este una lungă şi întortocheată. Printr-o decizie definitivă şi irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în iunie 2007, Marioara Micşunescu, proprietar a 20.107 metri pătraţi de teren în mijlocul Parcului Tineretului, primeşte la schimb o suprafaţă identică la marginea acestuia. Scenariul prin care această doamnă a intrat în posesia spaţiului verde este acelaşi ca şi în cazul Bordei.

Hotărârea judecătorească a fost dată de aceeaşi Camelia Sprânceană, cea care a decis şi distrugerea Parcului Bordei. Decizia a fost pronunţată cu numai trei zile înainte de cea care i-a dat dreptul lui Constanda să construiască în zona verde. Şi coincidenţele nu se opresc aici.

În 2003, pe vremea când la conducerea Primăriei Capitalei se afla actualul preşedinte Traian Băsescu, Marioara Micşunescu a început să adune, la preţuri de nimic, teren după teren de la foşti proprietari ai Parcului Tineretului. Oameni care, de unii singuri, n-ar fi reuşit niciodată să încheie o afacere avantajoasă cu Primăria Capitalei. De altfel, mai sunt şi alţi proprietari în Parcul Tineretului care aşteaptă încă un răspuns de la municipalitate. Ce n-au reuşit ei, a făcut rapid doamna Micşunescu.

Din decembrie 2003 şi până în ianuarie 2006, femeia a cumpărat cinci parcele din Parcul Tineretului. Şi nu le-a cumpărat degeaba. La 20.10.2005, după ce afacerista noastră era plină de terenuri în Tineretului, consilierii generali au aprobat o hotărâre prin care marginea parcului devenea "zonă destinată relocării terenurilor ce au fost retrocedate în interiorul spaţiului verde". Practic, prin această decizie a aleşilor locali, Marioara Micşunescu a rezolvat două probleme: a rămas proprietar în parc şi şi-a comasat toate parcelele împrăştiate în zona verde, obţinând un teren unitar întins pe o suprafaţă de 20.107 metri pătraţi.

Curtea de Apel Bucureşti a invocat hotărârea Consiliului General, amintită mai sus, judecătorii Camelia Sprânceană, Rodica Voicu şi Gheorghe Grecu fiind de partea Marioarei Micşunescu, aşa cum s-au pronunţat şi în cazul Constanda.

ISTORIC
Jurnalul Naţional a intrat anul trecut în posesia unor documente care atestă că din 1911 şi până în 1965, când Nicolae Ceauşescu a dat ordin pentru a se construi Palatul Copiilor şi Parcul Tineretului, zona era o mlaştină cu şerpi şi broaşte. "Apa era până la genunchi.

Acolo locuiau oameni foarte săraci care creşteau capre. Din acest motiv se numea Valea Plângerii, pentru că atunci când începea să plouă oamenii începeau şi ei să plângă. Oamenii care locuiau acolo, au fost despăgubiţi de Ceauşescu, ei nu aveau acte de proprietate pe casele lor. Nu poate nimeni acum să vină să revendice o bucată din Parcul Tineretului pentru că nu are cu ce", ne-a povestit un cunoscător al Bucureştiului. Pentru că sunt foarte multe suspiciuni cu privire la modalitatea în care afacerista a intrat în posesia celor două hectare din parc, ar trebui ca organele abilitate să le verifice.

Zona verde a fost prevăzută în schiţa de sistematizare încă din 1935, dar realizarea efectivă a început în 1965 şi lucrările au durat până în 1974. În prezent, acoperă o suprafaţă de 80 hectare.