Invazie de vipere: Șerpii veninoși s-au înmulțit nu doar în sud-vestul țării, ci și în alte zone

Putea muri în câteva ore”, avertizează medicul Tudor Ciuhodaru, care a încropit și un „mic ghid de supraviețuire” pentru cei mușcați de un șarpe veninos, în timp ce salvamontistul Mitică Stoica face câteva recomandări pentru turiștii care merg pe munte.  

Cu aproximativ o săptămână în urmă, salvamontiștii gorjeni au intervenit de urgență și a fost alertat și elicopterul SMURD, după ce un copil a fost mușcat de viperă pe munte, pe Valea Cernei. Zona care cuprinde mai multe județe din sud-vestul țării (Caraș-Severin, Mehedinți și Dolj) este cunoscută ca habitat al viperelor, însă, în ultimele luni, jandarmii au avut mai multe intervenții pentru înlăturarea șerpilor din zonele locuite. Oamenii i-au găsit în fața caselor, pe străzile din oraș sau printre mașini.  

Viperele nu s-au înmulțit doar în zonele din sud-vestul României, ci și în alte locuri din țară.

Zilele trecute, un alt copil de 13 ani din județul Suceava a ajuns la spital după ce a fost mușcat de o viperă în curtea locuinței sale din satul Siliștea Nouă. Incidentul a avut loc în timp ce băiatul se juca în curte și, potrivit părinților acestuia, este vorba despre o viperă neagră care a ieșit de sub un coteț și l-a mușcat de picior. Băiatului i s-a făcut serul antiviperin și a rămas internat la SJU Suceava. Acum, copilul este în stare stabilă.

Salvamontist: Să aibă bețe și parazăpezi

Tot în acest weekend, o viperă a fost surprinsă de salvamontiști pe un traseu montan din Munții Bucegi, unde extrem de rar puteau fi întâlnite până acum. 

„Au mai fost și mai demult, dar acum s-au înmulțit. Am văzut-o pe drumul spre Șaua Strungă (din Munții Bucegi – n.r.), dar a fugit… Avea cam 80 cm. Nu era viperă cu corn, este o viperă care trăiește în Bucegi și face 8-10 pui”, a explicat, pentru Jurnalul, Mitică Stoica de la Salvamont Dâmbovița, care a și filmat șarpele care i-a ieșit în cale pe traseul montan (vezi video). 

Salvamontistul le recomandă turiștilor care merg pe munte să aibă la ei bețe, ca să sperie șerpii, uneori greu de văzut în iarbă, și să-și protejeze gambele, deoarece aici sunt cel mai frecvent mușcați cei care calcă accidental pe vipere: „Să aibă bețe la ei, să nu fie în pantaloni scurți, să aibă parazăpezi, ca să protejeze și bocancul. Iar cu bețele să dea din când în când, să atingă pietrele. Dacă lovești în piatră, din cauza zgomotului, ele pleacă. Este riscant pentru că stau încolăcite, calci pe ele și atunci mușcă. Nu te atacă”. 

Citește pe Antena3.ro

Care sunt fructele și legumele toxice. Numărul celor cu pesticide peste limitele legale s-a dublat față de anul trecut

„Nu păşiţi, nu vă aşezaţi pe pământ, nu mutaţi lespezi de piatră înainte de a verifica locul. Dacă aţi observat un şarpe la distanţă, ocoliţi-l fără a-l provoca, iar dacă e foarte aproape, rămâneţi nemişcat, pentru că, în general, se îndepărtează singur”, recomandă și specialiștii Salvamont România, pe o rețea de socializare.

Ce trebuie să faci 

Medicul urgentist Tudor Ciuhodaru spune că, în lipsa antidotului, de la mușcătura de viperă se poate muri și în câteva ore, astfel că toată lumea ar trebui să știe nu doar cum să se salveze, ci și ce nu trebuie să facă în astfel de situații. 

„10 lucruri care vă pot salva viața (până când legea Ciuhodaru privind predarea noțiunilor de prim ajutor în toate școlile din România va fi adoptată):

1. Considerați orice mușcătură de la orice tip de șarpe drept urgență medicală.

2. Pe statisticile noastre, deși mușcăturile de șarpe reprezintă doar 2% din totalul plăgilor mușcate, ele au un potențial evolutiv sever. Cei veninoși inoculează la locul mușcăturii substanțe cu acțiune hemolitică şi hemoragică, iar după aproximativ 24 de ore apar hemoragii de diverse tipuri, tahicardie, puls filiform, dispnee şi transpirații, grețuri, vărsături, colaps. Fără tratament moartea survine la 3-4 zile de la inocularea veninului prin hemoragii şi insuficiență renală acută.

3. Solicitați rapid consult şi ajutor medical.

4. Singurul tratament eficient este o doză de antivenin.

5. Toaletați plaga cu apă şi săpun.

6. Efortul fizic trebuie redus la maxim, culcați victima, cu capul şi trunchiul puţin ridicate şi poziționați locul mușcăturii sub nivelul inimii pentru a împiedica răspândirea veninului în fluxul sangvin.

7. Scoateți toate bijuteriile sau alte elemente ce pot accentua edemul.

8. Mușcătura de șarpe se identifică după urmele locale (forma dinților șarpelui) asociată uneori unor picături sero-sanguinolente. 

9. Mușcătura este asociată cu durere intensă şi edem perilezional, de culoare violacee, ce cuprinde o porțiune întinsă din membrul afectat. Există însă şi posibilitatea ca șerpii să muște fără a introduce veninul în plagă şi în acest caz de «mușcătură albă» lipsesc fenomenele inflamatorii.

10. Marcați marginea zonei tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute cu un stilou pentru a ajuta medicii să evalueze gradul de expunere la venin”.

Cei patru „NU” 

„Două treimi din mușcăturile de șarpe pe care le-am tratat erau la pacienți care au încercat să-i vadă mai bine sau i-au abordat, ridicat, hărțuit, încercând uneori să-i omoare”, explică medicul, care face și o listă cu lucrurile care nu trebuie făcute, deși mulți oameni au impresia greșită că acestea sunt primele măsuri de prim ajutor.    

- NU incizați la nivelul urmelor de colți şi NU încercați să aspirați veninul! Metoda este ineficientă pentru că șarpele are colții curbați iar ,,buzunarul de venin” nu se află la locul mușcăturii. În plus, circa 20% din mușcăturile de șarpe sunt ,,uscate”, total lipsite de venin, așa că orice incizie creează doar o plagă ce se poate infecta fără a avea vreun beneficiu medical real.  Veninul aspirat cu gura poate ajunge în fluxul sangvin al salvatorului.

- NU aplicați un dispozitiv de aspirație (puteți leza țesuturile).

- NU aplicați garouri ce restricționează fluxul de sânge şi duc astfel atât la acumularea veninului în jurul mușcăturii, cât şi distrugerea celulelor. Dacă garoul este utilizat greșit, poate întrerupe fluxul sangvin de la acel nivel şi să provoace leziuni ischemice.

Vipere sunt singurele specii de şerpi veninoşi din România. Însă, la noi în ţară, trăiesc mai multe specii de vipere: vipera comună, vipera cu corn (care este și cea mai temută specie de șarpe de la noi, din cauza veninului puternic, injectat în cantitate mai mare decât în cazul celorlalte specii), dar şi vipera neagră și vipera de stepă (în Dobrogea, Delta Dunării şi șesurile din Moldova).

Șerpii veninoși s-au înmulțit și în Delta Dunării

Specialiștii de la Rezervația Biosferei Delta Dunării au observat, în această primăvară, sute de vipere pe dunele de nisip din apropiere de Gura Portiței, în zone unde turiștii obișnuiesc să vină cu cortul. Cercetătorii de aici au numărat, în doar câteva ore, nu mai puțin de 33 de exemplare și 16 piei năpârlite, potrivit stirileprotv.ro. Colorate în brun-gălbui, viperele au populat zona în această primăvară, după câțiva ani în care nu au mai apărut. Specialiștii au identificat, în acest an, peste 2.000 de exemplare.

Vipere surprinse pe trasee din Munții Bucegi. „10 lucruri care vă pot salva viața” pic.twitter.com/V66e44VmKe

— Jurnalul (@JurnalulN) August 8, 2023