x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Voturi cumpărate cu banii FMI

Voturi cumpărate cu banii FMI

de Adriana Duţulescu    |    29 Oct 2009   •   00:00
Voturi cumpărate cu banii FMI
Sursa foto: Karina Knapek/Jurnalul Naţional

În timp ce preşedintele Băsescu vorbeşte tot timpul despre pericolul imposibilităţii plătirii pensiilor şi salariilor bugetarilor, Guvernul interimar Boc a împărţit în ultima lună peste 200 de milioane de euro din fondul de rezervă al bugetului, pentru cheltuieli care, deşi sunt necesare, pot fi calificate drept electorale, având în vedere graba cu care s-au alocat banii chiar în timpul campaniei pentru prezidenţiale. Din banii luaţi de la FMI, 800 de milioane euro au fost viraţi la bugetul de stat.

În ultimele două şedinţe de guvern s-au adoptat pe bandă rulantă Hotărâri de Guvern prin care au fost scoşi bani din fondul de rezervă şi trimişi cu dedicaţie preponderent în judeţele conduse de PD-L. Plus banii alocaţi special pentru referendumul lui Traian Băsescu, tot de la bugetul public. Ministrul interimar al Agriculturii, Radu Berceanu, a semnat săptămâna trecută o Hotărâre de Guvern prin care au fost alocate 160 de milioane de lei (aproape 40 de milioane de euro) pentru suplimentarea bugetului Agriculturii la capitolul "Subvenţii - sprijinirea producătorilor agricoli".

În aceeaşi şedinţă de guvern din 21 octombrie, Vasile Blaga a semnat suplimentarea bugetului MAI cu 2,4 milioane de lei, iar SGG a suplimentat bugetul Institutului Naţional de Statistică cu 3,6 milioane de lei pentru asigurarea cheltuielilor pentru referendumul lui Băsescu. Banii vin tot din fondul de rezervă al Guvernului.

GHEORGHE FLUTUR, NOROCOS LA ÎMPĂRŢIREA BANILOR
Executivul condus de Boc a anunţat totodată că a alocat 11 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE către cinci Consilii Judeţene conduse de democrat-liberali: CJ Suceava, condus de vicepreşedintele PD-L Gheorghe Flutur - 4 milioane de euro, CJ Botoşani - 2,2 milioane de euro, CJ Maramureş - 1,3 milioane de euro, CJ Neamţ şi CJ Iaşi (al cărui preşedinte este Constantin Simirad) - câte două milioane de euro.

În aceeaşi şedinţă s-au alocat, printr-o Hotărâre de Guvern, aproximativ 154 de milioane de lei (aproximativ 36 milioane de euro) pentru finanţarea proiectelor incluse în Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din mediul rural, în baza Ordonanţei 7/2006. "După cum ştiţi, în acest program sunt incluse proiecte de investiţii pentru realizarea reţelelor de alimentare cu apă, canalizare, poduri, podeţe şi baze sportive", a declarat pur-tătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.

De asemenea, printr-o altă Hotăţrâre de Guvern s-au suplimentat bugetele locale ale administraţiilor publice cu 100 de milioane de lei (circa 24 milioane de euro) din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Purtătorul de cuvânt a precizat că banii s-au alocat la solicitarea unor administraţii locale, mai exact pentru primăriile care au probleme cu asigurarea fondurilor necesare funcţionării, fără a se specifica numele acestora şi culoarea politică a conducerilor lor.

Şi bugetul Ministerului Transporturilor a fost suplimentat din fondul de rezervă prin hotărâre de Guvern cu 100 milioane lei, pentru investiţii ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

AJUTOARE DE CĂLDURĂ, SALARII, AUTOSTRĂZI
Cabinetul Boc a decis să "împartă" mai mult de jumătate de miliard de lei pentru subvenţii, ajutoare de căldură sau plăţi salariale chiar în săptămâna în care a fost demis de Parlament. Executivul de la Bucureşti a alocat, în şedinţa din ajunul demiterii, 160 de milioane de lei, adică aproximativ 38 de milioane de euro, pentru primăriile care au în subordine producători de energie termică.

Dar şi aici banii au fost direcţionaţi după culoarea politică a administraţiiilor locale. Primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc, şi-a exprimat ieri nemulţumirea că municipiului nu i-a fost alocat nici un ban pentru societatea de termoficare. "Uitându-mă pe listă, observ că doar opt dintre cele 21 de ora_e care au primit bani prin Hotărârea de Guvern 1.218 au altă culoare politică decât a premierului. Mi-ar plăcea să cred că nu are nici o legătură alocarea banilor cu culoarea politică a primarilor", a declarat Pendiuc.

Guvernul Boc a găsit fonduri şi pentru plata salariilor în învăţământul preuniversitar două zile mai târziu. Astfel că, în prima şedinţă a Guvernului interimar, din 14 octombrie, au fost alocate învăţământului 260 de milioane de lei (62 de milioane de euro). Nu toate judeţele sunt însă norocoase, cei mai mulţi bani pentru salariile profesorilor mergând tot pe ochi frumoşi în judeţele administrate de PD-L. Astfel, conform anexei la Hotărârea de Guvern, cei mai mulţi bani merg la Suceava lui Gheorghe Flutur, peste 20 de milioane.




FONDUL DE REZERVĂ, FOND ELECTORAL
Anual, Guvernul prevede în bugetul public fonduri de rezervă de 150-200 de milioane de lei. Până la sfârşitul anului, adică al exerciţiului bugetar efectiv, fondul de rezervă alimentează diverse tipuri de cheltuieli cu miliarde de lei, adică de zeci de ori mai mult decât s-a prevăzut prin buget. Cu precădere în preajma alegerilor, acest fond ajunge un fel de sac fără fund la discreţia Guvernului. La ultima rectificare, Executivul a tăiat cheltuielile majorităţii ministerelor, dar nu a uitat să suplimenteze fondul de rezervă aflat la dispoziţia sa, înainte de alegeri, cu 517,5 milioane de lei.

În ultimul trimestru al anului trecut, când campania pentru Legislativ era în toi, Executivul a dat aproape 2,8 miliarde de lei administraţiilor locale şi bugetului de pensii folosind ca pârghie fondul de rezervă.


1,5 milioane de euro de la buget pentru referendum
Emil Boc a scos din fondul de rezervă al Guvernului 1,5 milioane de euro pentru referendumul lui Traian Băsescu. Staff-ul preşedintelui susţine că banii pentru campania pro-referendum vin de la PD-L şi de la ONG-uri.

În şedinţa de Guvern de săptămâna trecută, Cabinetul demis al lui Emil Boc a adoptat o Hotărâre prin care a suplimentat bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Secretariatului General al Guvernului pentru "cheltuielile aferente organizării şi desfăşurării referendumului naţional din 22 decembrie". Banii au fost scoşi tot din fondul de rezervă şi se ridică la suma de 6,1 milioane de lei, adică în jur de 1,5 milioane de euro.

Aceştia au fost direcţionaţi către ministerul lui Blaga, pentru "cheltuieli de personal" şi "bunuri şi servicii", şi către Monitorul Oficial, care a primit 100.000 euro pentru a tipări buletinele de vot cu cele două întrebări prezidenţiale pentru referendum. Secretariatul General al Guvernului a primit cea mai mare sumă de bani, 3,6 milioane de lei, care va merge la Institutul Naţional de Statistică, acesta asigurând centralizarea şi verificarea numărării voturilor. Suma de la INS este şi ea împărţită: pentru "bunuri şi servicii" - 1,4 milioane de lei şi pentru "active nefinanciare" - 2,2 milioane de lei.

BĂSESCU PREŞEDINTE, AVANTAJ EL
În septembrie, Guvernul Boc alocase deja 152 de milioane de lei, adică 36 de milioane de euro pentru alegerile prezidenţiale, bani din care se plătesc tipărirea buletinelor de vot, confecţionarea ştampilelor, indemnizaţiile celor din birourile electorale etc. Având în vedere că s-a decis ca referendumul lui Băsescu să fie organizat în aceleaşi secţii de votare cu alegerile prezidenţiale, cu aceiaşi oameni, cu aceeaşi pază, cu aceleaşi birouri electorale, este de presupus că ar fi fost posibil ca din cele 36 de milioane de euro să se achite şi cheltuielile pentru moftul prezidenţial, poate cu excepţia buletinelor de vot speciale.

Se poate ridica în acest context întrebarea legată de scopul scoaterii de la bugetul public a încă 1,4 milioane de euro special pentru referendum, mai ales că Traian Băsescu foloseşte oricum bugetul statului şi resursele Administraţiei Prezidenţiale pentru a-şi face campanie, în condiţiile în care nu şi-a luat concediu pe perioada campaniei şi merge în vizitele electorale cu toată suita de SPP-işti, consilieri, maşini cu girofar, plătite din bani publici.

5336-105235-cs_20090630152412005.jpgContactat de Jurnalul Naţional, purtătorul de cuvânt al campaniei electorale a lui Traian Băsescu, Sever Voinescu (foto), a declarat că "toată campania pe referendum nu are nici o legătură cu banii publici". "Sunt două tipuri de finanţare pentru această campanie, prin PD-L şi prin ONG-uri, ca, de exemplu, Institutul pentru Studii Populare", a explicat Voinescu. Întrebat la ce vor fi folosiţi banii alocaţi de la buget pentru referendum, purtătorul de cuvant al campaniei lui Băsescu a spus că aceştia sunt destinaţi organizării propriu-zise a referendumului.

×
Subiecte în articol: special referendum voturi bani FMI