Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Marco Rubio pune presiune pe aliații NATO: „Trebuie să existe o înțelegere clară a așteptărilor”
Tensiunile dintre Statele Unite și aliații europeni ai NATO au ajuns la un nou nivel înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai alianței, desfășurată la Helsingborg, în Suedia. Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj ferm către statele membre, susținând că NATO trebuie să funcționeze „în interesul tuturor aliaților”, într-un moment în care administrația Donald Trump pregătește reducerea implicării militare americane în Europa.
Declarațiile oficialului american vin într-un context internațional extrem de tensionat, marcat de conflictul din Orientul Mijlociu, presiunile asupra Strâmtorii Ormuz și divergențele tot mai vizibile dintre Washington și capitalele europene.
„Ca orice alianță, trebuie să fie bună pentru toți cei implicați. Trebuie să existe o înțelegere clară a așteptărilor”, a declarat Marco Rubio înaintea summitului NATO din Suedia.
SUA pregătesc reducerea rolului militar în Europa
Reuniunea NATO de la Helsingborg este considerată una dintre cele mai importante din ultimii ani, în condițiile în care administrația Trump pregătește o schimbare majoră de strategie privind securitatea europeană.
Potrivit unor surse din cadrul alianței, Washingtonul urmează să detalieze oficial planul prin care contribuția Statelor Unite la NATO va fi redusă în eventualitatea unei crize sau a unui conflict militar. În paralel, SUA au anunțat retragerea a 5.000 de militari americani din Europa, decizie care a provocat îngrijorare în rândul aliaților europeni.
Discuțiile din Suedia reprezintă și o etapă pregătitoare pentru summitul liderilor NATO programat la Ankara, în Turcia, unde se așteaptă decizii esențiale privind viitorul alianței și noul echilibru strategic dintre SUA și Europa.
Marco Rubio critică Spania și pune sub semnul întrebării solidaritatea din NATO
Înaintea reuniunii oficiale, Marco Rubio a făcut declarații dure la Miami, exprimând nemulțumirea administrației Trump față de anumite state europene care au refuzat utilizarea bazelor militare pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul.
„Sunt țări precum Spania care ne refuză utilizarea acestor baze - atunci de ce faceți parte din NATO? Este o întrebare foarte corectă”, a declarat Rubio.
Secretarul american a precizat că Donald Trump este „foarte dezamăgit” de poziția unor aliați europeni și consideră că responsabilitățile din cadrul alianței trebuie împărțite mai echilibrat.
Totuși, Rubio a recunoscut că alte state membre au oferit sprijin logistic și militar Washingtonului în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Mark Rutte încearcă să calmeze tensiunile
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența nemulțumirilor americane, însă a încercat să transmită un mesaj de unitate și echilibru.
„Fără îndoială, vom discuta toate evenimentele relevante, inclusiv Strâmtoarea Ormuz. Am discutat și cu președintele Trump, cu secretarul de stat și cu secretarul apărării și am simțit această dezamăgire. Europenii au înțeles mesajul”, a declarat Rutte.
Șeful NATO a subliniat că numeroase state europene și-au respectat angajamentele față de Washington și au permis accesul armatei americane la baze militare și infrastructură strategică.
Rutte a oferit inclusiv exemplul României, despre care a spus că a modificat rapid legislația pentru a facilita operațiunile americane.
„Am fost la București săptămâna trecută și am văzut cu ochii mei, și știți că guvernul român a trebuit să modifice chiar și legislația pentru a face acest lucru posibil, și a făcut-o, cred, în una sau două zile. Am văzut avioanele de realimentare pe aeroportul din București. Dar același lucru este valabil și pentru Bulgaria, Portugalia. Este valabil pentru Grecia, dar și pentru țările mai mari, precum Italia, Regatul Unit, Franța și Germania. Așadar, toate aceste țări, atunci când vine vorba de punerea la dispoziție a bazelor lor, fac ceea ce SUA s-ar putea aștepta pe baza angajamentelor bilaterale.”, a spus Rutte.
Europa, tot mai presată să își asume propria apărare
Mesajul transmis de Washington este clar: Europa trebuie să devină mai puțin dependentă de protecția militară americană și să investească masiv în apărare.
Mark Rutte a confirmat că direcția strategică a NATO merge spre consolidarea pilonului european al alianței.
„Traiectoria pe care ne aflăm, și anume o Europă mai puternică și un NATO mai puternic, asigurându-ne că, în timp, pas cu pas, vom fi mai puțin dependenți de un singur aliat, așa cum am fost atâta timp, și anume Statele Unite, astfel încât și ei să aibă posibilitatea și opțiunea de a se orienta mai mult către alte priorități, care sunt și în interesul nostru, va continua. Dar, desigur, salut cu mare bucurie acest anunț”, a spus șeful NATO.
În acest context, statele europene încearcă să evite o deteriorare gravă a relației cu Washingtonul și transmit că sunt dispuse să își asume mai multe responsabilități în materie de securitate.
Strâmtoarea Ormuz și conflictul cu Iranul amplifică tensiunile
Una dintre cele mai sensibile teme discutate la Helsingborg este situația din Strâmtoarea Ormuz, zonă strategică pentru transportul petrolului la nivel mondial.
Marco Rubio a avertizat că o eventuală taxare a navigației maritime de către Iran ar fi „inacceptabilă”, în timp ce aliații europeni încearcă să contribuie la protejarea libertății de navigație în regiune.
Mai multe nave militare au fost deja mobilizate în cadrul unei coaliții conduse de Marea Britanie și Franța, iar NATO ar putea avea un rol mai amplu în perioada următoare.
Conflictul din Orientul Mijlociu a afectat și stocurile de armament ale alianței, în condițiile în care statele membre continuă să ofere sprijin militar Ucrainei.
NATO intră într-o nouă etapă strategică
Diplomații europeni descriu reuniunea din Suedia drept un posibil „moment al adevărului” pentru relația transatlantică. Temerea principală este că Statele Unite ar putea începe o retragere graduală din arhitectura de securitate europeană, forțând Europa să își accelereze propriile investiții militare.
În paralel, Donald Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari americani în Polonia, subliniind relația apropiată cu președintele Karol Nawrocki.
Totodată, Washingtonul a anunțat că nu va mai desfășura rachete Tomahawk cu rază lungă în Germania și că va reduce contribuția la forțele de reacție rapidă ale NATO.
Comandantul suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, a încercat să liniștească aliații europeni și a explicat că eventualele reduceri de trupe se vor face treptat, pe parcursul mai multor ani.
„Pe măsură ce pilonul european al alianței devine mai puternic, SUA își pot reduce prezența și se pot concentra pe capacitățile critice pe care aliații nu le pot încă asigura”, a declarat acesta.
Mediafax
Citește pe Antena3.ro
