Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Calculele economice inițiale aveau în vedere cheltuielile suplimentare pe care le face o familie, plătind serviciile conexe, astfel încât statul ar fi trebuit să asigure o parte din plata pentru cazare, iar restul banilor să fie cheltuiți de turiștii români în destinațiile interne, din buzunarul lor. După modificările legislative din 2020, s-a ajuns de la vouchere la carduri și de la cazare la toate serviciile, inclusiv cele de transport, agrement și SPA. Bugetarii și-au făcut și ei calcule și au ajuns să bea pe banii statului, acolo unde unitățile de cazare au terase și restaurante, iar băuturile sunt incluse în meniu. Și astfel s-a ajuns la cheltuirea banilor de pe cardurile de vacanță doar în turismul de weekend, în timp ce vacanțele se fac în străinătate.
Suma de 1.450 de lei pentru un voucher de vacanță acoperea, în anul 2017 – când s-a obținut Hotărârea de Guvern pentru acordarea lor – o săptămână de cazare la un hotel de 3 sau chiar 4 stele. S-a pornit de la ideea că o familie de bugetari cu un voucher ar putea alege pentru vacanță o destinație din România, astfel încât să poată plăti măcar o parte din prețul cazării din banii statului, iar consumația la restaurante, terase, baruri, activitățile de agrement, tratamentele balneo și SPA să fie plătite suplimentar.
În vara anului 2015, calculele făcute de guvernul de atunci arătau că implementarea voucherelor de vacanță ar aduce jumătate de miliard de euro la bugetul de stat, din turism, în fiecare an. Încă de la jumătatea lunii iulie 2015 erau aprobate normele de aplicare pentru acordarea voucherelor de vacanță, dar au mai trecut doi ani până când fostul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, a reușit să obțină aprobarea Guvernului PSD din 2017, pentru a se acorda voucherele din 2018.
„Din calculele noastre reiese că dacă numai 15% dintre angajaţi ar primi jumătate din plafonul maxim alocat voucherelor ar însemna pentru turismul din România o infuzie de capital de circa jumătate de miliard de euro anual”, explica, în iulie 2015, pentru Jurnalul, Mirela Matichescu, preşedintele din acea perioadă al Autorității Naţionale pentru Turism (ANT).
Banii ar fi venit din plata altor servicii
Prima regulă stabilită de Guvern era ca tichetele de vacanţă să fie folosite doar pe teritoriul României, în structurile clasificate de ANT. Dar calculele se refereau și la cheltuielile suplimentare pe care le-ar face românii, folosind doar pentru o parte din plăți banii de la stat, restul urmând să sprijine atât industria ospitalității, cât și domeniile conexe.
Se pornise de la nevoia de a se face trecerea de la turismul de weekend către o medie de cel puțin cinci nopți de cazare în România. La un preț mediu calculat atunci între 200 și 300 de lei pe cameră, la hoteluri de 3 și 4 stele, un român și-ar fi permis să acopere cu voucherul un sejur, crescând astfel media înnoptărilor, dar ar fi crescut foarte mult și câștigurile pentru celelalte servicii din turism, pentru care se presupunea că românii vor fi dispuși să scoată bani din buzunar.
O familie poate avea mai multe carduri
De la finalul anului 2019 s-a pus problema extinderii voucherelor de vacanță pentru plata concediilor în străinătate. Mai ales agențiile de turism ar fi fost interesate de o astfel de facilitate. Dar o astfel de modificare legislativă ar fi făcut inutilă măsura luată tocmai pentru a genera creșteri ale încasărilor la buget din turismul intern.
În 2020 s-a făcut o modificare, prin introducerea tuturor serviciilor în vouchere: transport, masă, tratamente balneo și SPA, activități de agrement. Iar voucherele au devenit carduri de pe care se pot plăti toate aceste servicii, nu doar cazarea.
Încă nu s-a realizat un studiu, la nivelul întregii țări, pentru a se analiza rezultatele din ultimii trei ani, mai ales după ce au fost foarte multe restricții în pandemie și rezultatele sunt irelevante pentru anii 2020-2022. Am întrebat mai mulți proprietari de unități de cazare care primesc vouchere și restaurante unde se poate plăti cu aceste carduri de vacanță. Cei mai mulți au constatat că voucherele sunt folosite în general pentru cel mult trei nopți de cazare, iar restul banilor se folosesc pentru mâncare și băutură, la restaurant. „La noi costă 250 de lei pe noapte camera, în vârf de sezon, iar mulți vin în weekend, plătesc o cameră pentru două sau trei nopți și mănâncă toată familia la restaurant, plătind totul de pe card”, explică angajata unei unități de cazare de pe litoral.
În plus, bugetarii ingenioși s-au orientat, în funcție de posibilități, iar un grup poate folosi mai multe vouchere pentru a achita toate serviciile folosind exclusiv banii de la stat. „În primul rând, legea spune că omul poate plăti cu acest card, dacă este cazat, dar nu putem obliga o familie să plătească mai multe camere. Dacă avem cazată o familie cu mai multe vouchere, e normal ca oamenii să mănânce aici și să poată plăti cu același card. În general, mulți vin în weekend, stau cel mult trei nopți și plătesc totul de pe cardul de vacanță. Mulți ne spun că vin ca să consume banii, care altfel s-ar pierde”, spune patronul unei unități de cazare de pe litoral.
Pe baza acestor carduri de vacanță care aduc 1,2 milioane de bugetari să consume din sectorul HoReCa, mulți patroni de unități de cazare care au restaurante și terase au majorat prețurile, beneficiind în același timp și de TVA redus la 9%, în acest sector de activitate, astfel încât să-și asigure creșterea profitului cât mai mult.
La masă sunt incluse și băuturi alcoolice
Cum masa include și băuturi alcoolice, restaurantele hotelurilor și terasele pensiunilor nu le elimină de la plata cu voucherul de vacanță, iar cei peste 1,2 milioane de bugetari pot petrece doar pe banii primiți cadou de la stat. Astfel, media înnoptărilor în România a rămas la 3 nopți, în loc să crească la o săptămână, iar vacanțele mari se fac în continuare în străinătate, în țară fiind alese doar câteva zile de concediu, pentru a se consuma sumele acordate pe cardurile speciale.
Firmele care au emis cardurile sunt aceleași care au câștigat și licitațiile pentru „cardul sărăciei”, prin care se acordă o dată la două luni suma de 250 de lei românilor cu venituri mici – Edenred, Up România și Sodexo. Doar că nu există softuri care să poată verifica dacă plata pentru mâncare și băutură la restaurante, pentru tratamente balneo și SPA, pentru transport sau pentru agrement se face „la pachet” cu plata pentru cazare.
În timp ce săracilor României le sunt blocate cardurile de alimente dacă vor să-și cumpere un săpun sau o bere la „PET”, cei peste 1,2 milioane de bugetari beneficiază de 1.450 de lei pe an din care pot să bea cu prietenii la terasă, pe malul mării sau la munte, fără niciun fel de restricții – pentru că nu au fost prevăzute în lege restricțiile decât în cazul „cardurilor sărăciei”, nu și în cel al cardurilor de vacanță.
Cum gândesc beneficiarii cardurilor
Bugetarii nu-și permit să facă mai multe vacanțe lungi, având perioada de concediu limitată, iar ceea ce le rămâne este turismul de weekend, care ar necesita costuri prea mari, dacă s-ar achita din buzunarul lor – fiind nevoiți să plătească transportul pentru o zi și jumătate -, dar dacă este gratuit, fiind plătit de stat, devine convenabil.
Un bugetar primește suma de 1.450 de lei pe cardul de vacanță și ar putea achita 5 sau 6 nopți de cazare în România, cu un preț mediu de 250 de lei pe noapte, dar preferă să meargă la mare sau la munte două weekenduri, în timp ce concediul îl poate face în străinătate. În țară e mai convenabil să plătească de pe card, cu banii de la stat, cazarea, mâncarea și băutura.
Dacă un cuplu are două vouchere, banii pot fi folosiți pentru 4 weekenduri, fără a mai avea cheltuieli în plus, în timp ce, dacă ar plăti cazarea pentru 7 sau 8 nopți, ar trebui să scoată bani din buzunar, ca să achite restul cheltuielilor. Cum nu există niciun fel de condiționare pentru a se folosi banii o singură dată, modificarea legii a făcut posibilă susținerea turismului de weekend în țară și a vacanțelor mai lungi în străinătate, pentru că în țară plătește statul, iar astfel le dă bugetarilor șansa să strângă sume mai mari pentru a plăti vacanțele în străinătate.
