Zece ani interzis la sturioni - Prohibitie pentru refacerea speciilor

Desi responsabilii europeni si internationali nu au cerut acest lucru, Guvernul Tariceanu a decis saptamana trecuta sa interzica timp de zece ani recoltarea sturionilor din apele romanesti. Si asta desi Bulgaria si Ucraina, vecine de Dunare cu Romania, continua sa pescuiasca aceste specii. Un ordin similar, emis in 2005 pentru cateva zone din Delta Dunarii, a fost suspendat de instanta la scurt timp dupa intrarea sa in vigoare.

Incepand de saptamana trecuta, pescuitul a cinci specii de sturioni este interzis in apele Romaniei pentru urmatorii zece ani. Decizia a fost luata printr-un ordin comun emis de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Ministerul Agriculturii si Padurilor, fiind motivata prin "exploatarea masiva si riscul de disparitie a unor specii de sturioni". Actul normativ vizeaza refacerea populatiei de sturioni din regiunea de nord-vest a Marii Negre si in Dunarea inferioara, prin interzicerea temporara a pescuitului la viza, nisetru, pastruga, cega si morun. Este al doilea ordin de prohibitie in ceea ce priveste aceasta specie de pesti luata in ultimii doi ani. In 2005, cele doua ministere au dispus prohibitia la sturioni timp de trei ani in cateva zone din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, fara a avea vreun studiu stiintific care sa fundamenteze acest lucru. Ca atare, instanta de judecata a suspendat ordinul la cateva saptamani dupa intrarea sa in vigoare. Recursul formulat de autoritati a fost respins in aceasta primavara de Curtea de Apel Bucuresti, cauza urmand a se judeca pe fond dupa data de 20 mai 2006. Autoritatile centrale se tem ca si acest nou ordin de prohibitie ar putea fi suspendat de instanta de judecata.

PREVEDERI. Ordinul de prohibitie pe zece ani interzice pescuitul in scop comercial, utilizarea oricaror echipamente de pescuit si vanzarea produselor si subproduselor obtinute de la sturioni salbatici pescuiti in apele romanesti. Exemplarele capturate accidental trebuie eliberate in mediul natural, indiferent de starea lor. Speciile care vor fi astfel protejate sunt fie periclitate (viza este considerata extincta ori critic periclitata), fie vulnerabile. Durata mare de prohibitie (zece ani) este explicata prin ciclul de viata lung al acestor pesti (varsta maxima fiind cuprinsa intre 24 si 100 de ani), perioada lunga de timp necesara pentru a ajunge la varsta de reproducere (intre 6 si 16 ani) si de caracterul periodic al reproducerii acestor specii. Cele doua ministere intentioneaza ca in Romania sa se aplice programe de repopulare care sa asigure mentinerea populatiei de sturioni si mentinerea diversitatii genetice.

CONVENTIA CITES. De la venirea la putere a Aliantei D.A., in decembrie 2004, Romania a facut cateva gafe pe plan international in ceea ce priveste chestiunea sturionilor. In 2005 si 2006, institutii internationale ne-au pedepsit pentru ca tara noastra nu si-a facut temele. Anul trecut, Agentia americana "Fish and Wildlife Service" a impus interdictii pentru importul de caviar de sturion din Romania, iar interdictia a intrat in vigoare la inceputul acestui an. Lovitura puternica daca ne gandim ca aproximativ 90% din caviarul romanesc era exportat in Statele Unite ale Americii. Americanii au decis asta, pentru ca romanii nu au prezentat toate documentele din care sa reiasa ca Guvernul roman a luat toate masurile pentru protejarea sturionilor. Mai mult decat atat, la inceputul acestui an, CITES (Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie) - forul care atribuie in fiecare an cote de captura si de export pentru fiecare tara - nu a alocat cote Romaniei. Dupa saptamani de confuzie, in care informatia a fost preluata si in presa internationala, guvernantii au trimis la CITES datele cerute si Romania a primit cota de captura si export. Mai mica decat anul trecut, dar mai mare decat a altor tari din bazinul dunarean. Alocarea cotei este dovada cea mai clara ca prohibitia nu a fost ceruta din strainatate si demonstreaza in opinia unor experti romani un exces de zel facut de Guvernul de la Bucuresti.

PESCARII PROFESIONISTI. Decizia va afecta in primul rand 300 de pescari romani specializati in capturarea acestor specii. Oamenii nu stiu ce vor face si cu ce se vor ocupa de acum incolo, avand in vedere faptul ca era o meserie pe cat de grea, pe atat de banoasa. Pescarii sunt revoltati pentru ca statele cu care Romania are ca granita naturala Dunarea - Bulgaria si Ucraina - nu au decis prohibitia in apele lor. Situatia este cu atat mai grava in apele ucrainene, pe Dunare si pe Bratul Chilia. Tara vecina nu respecta nici o regula ecologica, nu tine cont de prohibitia de primavara, iar pescarii de acolo folosesc plase monofilament cu ochiuri mici, total interzise in Uniunea Europeana, pentru ca nu dau nici o sansa vietatilor acvatice. "Noi stam si ne uitam ca prostii cum ei fac prapad pe partea lor. Si asta numai pentru ca noua ne interzic guvernantii. Nu trebuia luata nici o masura de prohibitie, nu ajuta la nimic cu ucrainenii si cu braconierii nostri!", tuna pescarii. In al doilea rand, afectati de prohibitie sunt cei cativa concesionari din zona care au rezistat santajului si abuzurilor guvernantilor si nu si-au reziliat contractele. Chiar daca unii sunt de acord cu masura de protectie, acestia vor cere despagubiri si reducerea cotelor de captura pentru anii urmatori.

JAFUL DIN ANII ’90. Scaderea fara precedent a numarului de exemplare de sturioni se datoreaza exclusiv perioadei 1990-2000, cand in Delta Dunarii a avut loc cel mai mare jaf din Rezervatia Biosferei. Localnicii ramasi fara locuri de munca dupa ce fabricile din Tulcea au ramas pe rand fara comenzi s-au indreptat spre Delta, unde din pescuit se puteau face bani frumosi. Dispozitive electrice, dinamita, plase monofilament cu ochiuri mici - acestea au fost metodele prin care romanii s-au pus pe prins si exploatat peste. Sturionii tineri care abia acum ar fi trebuit sa ajunga la maturitate au fost victime sigure ale braconierilor. Acestia au protestat vehement in 2002 cand statul a concesionat activitatea de pescuit, iar cei care au castigat licitatiile au avut drept de paza asupra resursei pentru care plateau. La inceputul secolului al XX-lea, in apele romanesti se pescuiau circa 1.400 de tone de sturioni.

Dupa aceea, stocurile au scazut incontinuu, iar la ora actuala se recolteaza in jur de 40-50 de tone de sturioni anual. In anii ’20, anual se recoltau 24 de tone de icre negre, de caviar, din care 8.000 de kilograme erau exportate. In 2006, cota alocata Romaniei este de sase tone de carne de sturion si de circa 1,9 tone de icre negre.

STATIE

De implementarea programelor de repopulare se va ocupa Statia de monitorizare a pestilor migratori din Dunare de la Isaccea (unde au fost obtinuti in 2004, in premiera in Europa, primii embrioni de sturioni "in vitro"). De altfel, dupa intrarea in vigoare a prohibitiei, singurul tip de pescuit permis, in anumite conditii, este cel al reproducatorilor vii (destinat obtinerii de pui pentru repopulare). Pentru acest lucru, agentii economici trebuie sa detina insa o licenta speciala de acvacultura pentru producerea puietului de sturioni. Pe langa statia de la Isaccea, in proiect este o alta statie care s-ar putea construi tot in zona Deltei. Pescuitul in scop reproductiv poate fi practicat in limita unui anume numar de exemplare prinse (stabilit anual, pana la 15 noiembrie) si asigurand continuitatea programelor de repopulare. Sturionii prinsi trebuie supusi unor metode de reproducere care sa permita supravietuirea lor, iar ulterior ei trebuie marcati si eliberati. Puii folositi pentru repopulare trebuie crescuti pana ajung la dimensiunea de zece centimetri, iar inainte de a fi eliberati trebuie marcati cu sarmulite codate. Incalcarea acestor prevederi este sanctionata potrivit Legii 192/2001 privind pescuitul si OUG 236/ 2000 privind regimul ariilor protejate. Ramane de vazut cum se va respecta ordinul de prohibitie la sturioni si cine va profita de pe urma lui. Ramane de vazut daca pescarii profesionisti vor primi despagubiri de la stat si cum va putea fi stapanita piata neagra a caviarului si carnii de sturion.

CAVIAR

Afectate de ordinul de prohibitie la sturioni instaurat pe zece ani de autoritatile de la Bucuresti vor fi si restaurantele cu specific pescaresc din Romania, multe dintre ele aflate pe litoral. Daca pana acum serveau caviar romanesc si carne de sturion "productie autohtona", patronii nu se sfiesc sa afirme ca este posibil sa apeleze pe viitor la piata neagra pentru a se aproviziona. Un kilogram de icre negre de sturion costa in strainatate intre 1.300 si 3.600 de euro, o investitie mult prea mare pentru nevoile consumatorilor din Romania. In schimb, pe piata neagra din tara, kilogramul de caviar costa sub 1.000 de euro.