Zoo - Pleacă ursul, rămâne cocoşelul de munte

Drama grădinilor zoologice din România poate continua dacă nu se iau măsuri concrete în scurt timp. Ambiţiile personale, planurile hazardate, lipsa banilor sau doar jumătăţi de măsură pot menţine starea actuală. Vietăţile suferă pentru impotenţa autorităţilor.

Dan Marinescu/JURNALUL NATIONAL URMÃRI. Multe Grădini Zoologice din ţară nu-şi vor mai permite să păstreze în captivitate în condiţii cel puţin decente feline mari, urşi sau lupi. Proiectele optimiste nu prezintă însă o realitate: decât multe grădini zoologice, doar cu păsări, câini şi capre, mai bine mai puţine, dar care respectă toate normele

Semnalele trase de presa internaţională şi din România şi avertismentele organismelor europene pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale animalelor din Grădinile Zoologice din ţară au buimăcit autorităţile şi, când să zică "hop, că ne-am trezit", unele dintre ele s-au aruncat în proiecte şi planuri pripite. Studiile de fezabilitate demarate la sfârşitul anului trecut sunt tardive, iar soluţiile sunt destul de neîndemânatice şi unele chiar hazardate, greu de realizat, în condiţiile în care sursele de finanţare au fost doar pe jumătate identificate.

Deşi avertismentele Gărzii de Mediu au curs de-a lungul anilor, nimeni nu a făcut aproape nimic. Puţini sunt administratorii de parcuri zoologice din ţară sau instituţiile care s-au declarat neputincioase în faţa situaţiei dramatice în care se află. În mijlocul unei dileme, nu sunt bani sau nu e spaţiu pentru reamenjare pentru că altele sunt priorităţile locale, (dar parcul zoologic trebuie păstrat pentru că este una din principalele atracţii locale) tot animalele au de pierdut. şi vizitatorii, care sunt din ce în ce mai puţini.

Autorităţile braşovene vor reamenjarea parcului zoologic, după planuri şi criterii europene. Lucru ce ar putea costa municipalitatea chiar şi 9 milioane de euro, întrucât primarul vrea să organizeze cuştile animalelor, să refacă aleile, să facă terasarea terenului pentru mărirea spaţiului destinat animalelor, să construiască un tunel de vizitare şi să mansardeze clădirile administrative. O parte din suma necesară a fost deja alocată (1 milion de RON), iar pentru restul sumei de bani vor apela la Uniunea Europeană sau alte organisme internaţionale care ar putea ajuta la finanţare. În "varianta pesimistă", după cum se arată într-un comunicat, se va apela tot la Consiliul Local pentru alocarea sumei necesare, de la bugetul local, pe o perioadă mai mare de timp.

DIFICULTÃÞI. Din lipsă de bani, numai zburătoare la Zoo

NEPUTINŢĂ. În timp ce autorităţile locale din Buhuşi s-au declarat învinse de situaţie, adoptând ultima soluţie, cea a desfiinţării Grădinii Zoologice, într-una din cuşti s-a născut Lăcrimioara, un pui de babuin care urmează să fie mutat împreună cu mama sa la un alt parc zoologic din ţară sau din străinătate, dacă se consideră că poate face faţă drumului lung. Uimirea a fost cu atât mai mare cu cât evenimentul, deşi aproape neîntâlnit în condiţii de captivitate, s-a produs la una dintre Grădinile Zoologice din România închisă pentru că nu îndeplineşte criteriile de funcţionare prevăzute de reglementările Uniunii Europene. Grădina Zoologică din Buhuşi se află printre multele grădini zoologice din România care nu corespund normelor UE privind condiţiile de spaţiu, igienă, hrană şi tratament medico-sanitar. Municipalităţile se văd nevoite să recurgă la costuri enorme pentru resuscitarea acestor parcuri zoologice. În cazul Grădinii Zoologice din Buhuşi decesul a fost înregistrat de anul trecut. Potrivit viceprimarului Vasile Zaharia, Grădina Zoologică din Buhuşi se află în administrarea Inspectoratului şcolar Bacău, mai precis a Palatului Copiilor din aceeaşi localitate. "Administraţia locală a solicitat preluarea acestei grădini, a propus un parteneriat cu Inspectoratul şcolar, dar am fost refuzaţi. În aceste condiţii nu putem investi (cheltui) bani pe ceva ce nu se află în administrarea noastră", declară viceprimarul.

Costurile necesare pentru a aduce dotările la nivelul standardelor minime ar depăşi bugetul oraşului pe un an de zile, iar suprafaţa pe care ar trebui să se extindă ar depăşi-o de două ori pe cea existentă, operaţiune imposibil de realizat. Demersurile pentru găsirea unor soluţii privind animalele deja existente la parcul zoo din Buhuşi sunt destul de întârziate, dar se estimează că până la sfârşitul anului doi lei să fi luat calea unei rezervaţii din Africa de Sud, alţi doi, calea unei clinici din Anglia. Unul dintre lei urmează a fi eutanasiat, având în vedere starea gravă de sănătate în care se află. Urşii urmează să ajungă în alte grădini zoologice din ţară. Singurii pentru care nu s-a găsit încă o soluţie sunt câinii Dingo.

SPRE ALTÃ ZOO. Leii vor dispărea din multe grădini zoologice

AMBĂŢ, da’ de unde bani? Situaţia devine cu atât mai gravă cu cât nici una din grădinile zoologice din judeţul Bacău (Buhuşi, Oneşti, Bacău) nu are autorizaţie de funcţionare, toate trei fiind declarate ilegale de către inspectorii Agenţiei de Protecţie a Mediului. Dacă la Buhuşi şi Bacău administratorii parcurilor zoo sunt hotărâţi să renunţe la animale, Primăria din Oneşti nu vrea să renunţe nici în ruptul capului la punctul de atracţie din parcul oraşului. Destul de hazardat, directorul Direcţiei Domeniului Public din Primăria Oneşti, Nicolae Oncica vrea să o ia de la zero şi visează la o nouă grădină zoologică. O investiţie uriaşă pe o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi, cu sală pentru disecţii şi operaţii, spaţiu de recreere pentru vizitatori, locuri pentru persoanele cu dizabilităţi şi personal cu pregătire adecvată. "Nu vrem să renunţăm la grădina zoologică din oraş. Nu avem autorizaţie de funcţionare în acest moment, dar ştim care sunt condiţiile conforme cu legea şi vrem să intrăm în legalitate. Vrem să construim o nouă grădină, pe o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi. Acum facem măsurători în parc pentru identificarea unei locaţii noi şi cât de curând vom începe un studiu de fezabilitate", ne-a declarat Nicolae Oncica, director al Direcţiei Domeniului Public din Primăria Oneşti. Surse din cadrul Consiliului Local ne-au declarat că un astfel de proiect este aproape imposibil de realizat, întrucât investiţia se ridică la milioane de euro, sumă pe care autorităţile locale din Oneşti nu şi-o vor putea permite.

RARITÃÞI. Urşii din Vâlcea vor fi eliberaţi în circuitul natural

NU E SPAŢIU. Din punct de vedere economic, nici o grădină zoologică nu este rentabilă. Iar rezervaţiile de animale au reprezentat dintotdeauna pasiuni personale. "şi în timpul ăsta, în loc să fie copiat modelul fostelor ţări din Europa de Est, precum Polonia sau Cehoslovacia, care au ştiut să se pregătească pentru intrarea în UE şi la acest capitol, lucrurile au fost lăsate să meargă din inerţie, fapt pentru care ne trezim acum cu tot felul de restricţii şi ameninţări", spune Viorel Aştileanu, administratorul Grădinii Zoologice Oradea, care susţine că încă din 1990 a solicitat dubla finanţare de la Consiliul Judeţean, respectiv Consiliul Local, însă nimeni nu i-a dat ascultare. Consiliul Local Oradea, a propus în luna octombrie 2006 întocmirea unui proiect de fezabilitate, care să cuprindă program de conformare cu nu mai puţin de 13 cerinţe ce trebuie îndeplinite. Acestea includ asigurarea reţelei de apă şi canalizare, inclusiv un bazin de colectare vidanjabil al apelor reziduale, realizarea unei platforme betonate pentru colectarea dejecţiilor solide şi asigurarea colectării celor lichide în bazinul vidanjabil, racordarea la reţeaua de termoficare a unora dintre adăposturi, reabilitarea unor clădiri, precum şi a gardului perimetral, construirea unui complex de prezentare a maimuţelor, refacerea plăcuţelor de prezentare a animalelor, dotarea Grădinii Zoologice cu un calculator, asigurarea serviciilor unui biolog etc., capitole ce sunt realizabile, din punct de vedere a conducerii grădinii zoologice. Dar... construcţia unei noi grădini zoologice în Oradea pare la ora actuală o utopie, fiindcă mutarea speciilor actuale şi achiziţia altora noi ar necesita o suprafaţă de teren de maximum 30 de hectare, capitol la care municipalitatea de pe Crişul Repede stă destul de prost. Pentru că nu se poate alinia în totalitate la standardele UE, Grădina Zoologică din Vâlcea va trebui să renunţe la câţiva "veterani", care ani la rând au făcut deliciul publicului. Animalele scoase din captivitate fie vor ajunge în păduri, fie vor fi "transferate" în Africa. Prima soluţie este, potrivit specialiştilor, "neavenită şi periculoasă pentru animale". Eliberarea lor în habitat natural după ani petrecuţi în captivitate este moarte sigură pentru animale. Neobişnuite să facă faţă prădătorilor şi să-şi facă singure rost de mâncare, precum şi neintegrarea într-un grup încă de la naştere animalele vor muri în scurt timp.

ADAPTARE. Investiţiile totale pentru reconstrucţia parcului zoo la condiţiile impuse de UE se ridică la suma de 100.000 de lei noi (1 miliard de lei vechi). Momentan, parcul arată ca un şantier în extindere. Primele animale care vor beneficia de o cuşcă modernă sunt babuinii, jaguarul şi urşii. Babuinii, căprioarele şi lamele au renunţat de mult la meniul specific, dându-se pe brazdă cu Eugenii, floricele şi pufuleţi săraţi. După ce se vor finaliza extinderile, administraţia Zoo are în plan să transforme parcul cu animale într-un laborator viu. Profitând că în grădină se află un lac, el va fi amenajat în aşa fel încât păsările de baltă să tragă acolo. Se va încheia un parteneriat cu Inspectoratul şcolar, tocmai ca elevii să-şi desfăşoare orele de zoologie direct la "sursă". Promovarea imaginii de la Zoo se va face prin pliante cu poze, fiind plănuită o amplă campanie publicitară, menită să facă din necuvântătoare adevărate formatoare de caractere.

TURDA. Grădina Zoologică din Turda funcţionează încă în baza unei autorizaţii provizorii de mediu. Nu este racordată la reţeaua de canalizare, are o suprafaţă mică, spaţiu insuficient pentru animale, prea puţine animale, nu are personal calificat şi etc. etc. o grămadă de alte hibe. Studiul de fezabilitate nici măcar nu a fost terminat, după cum ne-au comunicat reprezentanţii Primăriei Turda. În acelaşi comunicat al autorităţilor locale Turda se pomeneşte de un parteneriat între Consiliul Judeţean, Facultatea de Medicină Veterinară Cluj şi Primăria Turda, fiecare din părţi susţinând reamenjarea parcului prin mijloace proprii. Ceea ce nu se pomeneşte însă este cum va susţine fiecare "membru" al acestui parteneriat reamenajarea şi modernizarea Grădinii Zoologice.

şEF. Viorel Aştileanu, administratorul Grădinii Zoologice Oradea

Grădina Zoologică Ploieşti a primit în 2005 autorizaţie de funcţionare eliberată de autorităţile prahovene, aceasta fiind valabilă timp de cinci ani. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Ploieşti, Grădina Zoolgică nu îndeplineşte deocamdată condiţiile impuse de Uniunea Europeană, de asigurare a spaţiului minim necesar pentru urşi şi lei – ursul să aibă un spaţiu de 25 de metri pătraţi la dispoziţie, iar leul, 40. Potrivit directorului parcului Zoo, Gheorghe Fusu, suprafaţa grădinii se va extinde până în noiembrie 2007 pe o suprafaţă de 55 de hectare, proiect demarat anul trecut. Situaţia Grădinii Zoologice din Ploieşti este una fericită, întrucât admnistratorii parcului nu-şi fac probleme nici în legătură cu mărirea suprafeţei şi nici cu fondurile necesare construirii unor noi adăposturi pentru urşi şi feline mari. "Avem cinci lei, şase urşi şi un jaguar acum, care se vor muta în casă nouă, unde nu vor mai sta în cuşti, ci vor umbla liberi, ca în habitatul lor. Banii ca adăposturile să fie gata până în toamnă sunt în totalitate. Deci nu ne facem griji din pricina lipsei fondurilor. Nu numai că Grădina Zoologică Bucov nu se va închide, dar a primit foarte multe solicitări pentru a găzdui în spaţiile sale animale provenite din alte grădini zoologice din ţară, care nu au acelaşi spaţiu generos, ca noi, şi se pot închide. Mai mult feline mari, lei...". Ba chiar mai mult, aceştia se laudă că ar fi anticipat "mişcările Europei" şi au făcut "ceea ce cere ea acum, mai devreme", în condiţiile în care toate proiectele de fezabilitate au fost demarate spre sfârşitul anului trecut. Investiţia se va ridica la mai bine de două milioane de euro.

Noua legislaţie promovează ideea de parcuri naturale în care animalele să fie ţinute fără zăbrele şi cuşti, habitatul lor fiind delimitat de şanţuri cu apă şi de garduri din lemn. Costurile de reamenajare şi reabilitare sunt imense pentru unii, imposibil de obţinut pentru alţii. Autorităţile şi administratorii parcurilor zoologice uită însă şi de alte obligaţii în afară de spaţiul pentru animale, reamenajarea sau construirea cuştilor animalelor. Cele mai importante ar fi asigurarea în totalitate a personalului specializat, laboratoare de cercetare şi cabinetele veterinare, spaţii de recreere pentru vizitatori. Astfel, pentru grădinile zoologice din comunităţile mici, care nu-şi permit achiziţionarea unor fonduri suficiente pentru a face treaba până la capăt, nu există decât două soluţii: ori pleacă leii şi panterele şi rămân porumbeii, iepurii şi papagalii sau acele parcuri se vor închide definitiv. Dincolo de orgolii, ambiţii personale sau pasiuni înflăcărate.

Grupaj realizat cu sprijinul corespondenţilor Mirela Romanet, Teodora Ivan, Alexandra Chivu şi Nina Marcu)