Numirea italianului pe banca selecționatei „auriverde” este una dintre cele mai spectaculoase răsturnări de situație din istoria fotbalului. Brazilia, țara care l-a dat lumii pe Pelé, Garrincha, Zico, Romario, Ronaldo sau Ronaldinho, a ajuns să caute soluții în Europa. Nu doar pe banca tehnică, ci și pe teren.
Majoritatea vedetelor joacă de ani buni pe continentul european și au fost educate în spiritul fotbalului modern. Vinicius, Rodrygo, Endrick, Bruno Guimaraes, Gabriel Magalhães, Marquinhos sau Alisson sunt mai apropiați de rigorile tactice ale Ligii Campionilor decât cu care Brazilia romantică.
În multe privințe, Brazilia de astăzi seamănă mai mult cu o selecționată europeană care vorbește portugheză.
Ancelotti a fost ales pentru această tranziție. Italianul nu va încerca să reinventeze samba. El știe că Mondialele moderne se câștigă prin organizare, disciplină și echilibru, exact ce a lipsit Braziliei în ultimele ediții. Criticii spun că Brazilia își pierde identitatea, că fotbalul brazilian devine
prea european, prea calculat, prea puțin spectaculos. Dar ultimul titlu mondial al Braziliei datează din 2002. Au trecut aproape un sfert de secol de atunci.


