„Realele succese” ale fotbalului nostru, care fac Europa să plângă

„Ăștia sunt încă în vacanță sau ăsta le este nivelul?”, se întreba un spectator în tribunele Stadionului Steaua la meciul FCSB-CFR Cluj. Cum sezonul oficial a început deja de aproape o lună, cel mai probabil acesta le este în acest moment nivelul de pregătire. Totuși, cum se face că în Liga 1 nivelul este mai scăzut chiar și față de cei care nici nu au început jocurile oficiale în ligile din țările lor. Și revenim la vorbele lui Hagi, „Toată lumea face progrese. În România suntem în regres”, iar Hagi are dreptate. Unde sunt materializate promisiunile lui Răzvan Burleanu din campania pentru realegerea a treia oară ca președinte al FRF? Unde sunt centrele alea de excelență pe care le tot „construiește” de mai bine de 10 ani? Ce rost mai are regula U21 în Liga 1 dacă acești tineri promovați cu forța nu sunt produsul unui centru de excelență? Câți tineri U21 au mai prins echipa după ce n-au mai fost eligibili U21? Și dau doar un exemplu, Petrila. CFR Cluj s-a debarasat de el din momentul în care n-a mai fost util regulii.

Cum reușește FRF să vadă totul roz?

Chestionat în urmă cu ceva timp  pe aceste teme, șeful FRF a răspuns senin că promovarea tinerilor este „un real succes”. Unde a văzut Burleanu „realul succes”? Ne spune tot el: „În ultimii ani au plecat la echipe mari din străinătate cei mai mulți tineri. Uitați-vă la Man, Mihăilă, Moruțan, Cicâldău, Sefer, Rareș Ilie ca să dau doar câteva exemple. Prin vânzarea lor au intrat în fotbalul românesc zeci de milioane de euro”.  Burleanu nu amintește și ce randament au avut acești jucători când au dat de aerul tare al Europei. Man și Mihăilă au retrogradat cu Parma și se zbat în anonimatul Seriei B, și chiar și acolo prind rar echipa. Moruțan a fost vândut la Galatasaray datorită unei prietenii a fraților Ioan și Victor Becali cu antrenorul Galatei de la acea vreme, Fatih Terim. După plecarea Sultanului Terim clubul nu știa cum să scape de „realul succes” al fotbalului românesc, împrumutându-l oriunde numai să nu-l mai vadă prin Istanbul. 

Cicâldău, un alt „real succes” a ajuns în deșertul Arabiei pentru că la Galata lustruia, din când în când, banca de rezerve. În cele din urmă și-a găsit echipă, Konyaspor, locul 8 anul trecut în Turcia.

Rareș Ilie era un idol în devenire la Rapid. Juca bine meci de meci, marca, părea chiar jucătorul care poate face pasul cu succes în fotbalul mare. A ajuns în Franța, unde marea speranță a ajuns la statutul de „poate anii viitori va confirma”. A prins doar 4 meciuri în tricoul lui Nice și a fost dat împrumut în Israel, la Maccabi Tel Aviv. Nici acolo nu a impresionat, mai degrabă a decepționat, prinzând doar opt meciuri, iar la final de sezon, Nice s-au trezit din nou cu Rareș Ilie pe cap, de care însă au scăpat repede, împrumutându-l la nou-promovata în prima ligă elvețiană, la Lausanne. Până acum a prins trei meciuri și a marcat un gol.

Sefer, un alt rapidist ce începuse să fie iubit în Giulești, a ajuns și el, pe bani buni, în străinătate, în Israel, la Hapoel Beer Sheva. Deși este de doar două luni în Țara Sfântă, conducerea clubului deja caută să-l împrumute undeva, pentru că Hapoel nu pune baza pe el.

Să-i mai amintim domnului Burleanu și de prestația lamentabilă a naționalei de tineret la recentul EURO U21? Tot „real succes” este?

Strategia FRF falimentară la nivel de club, falimentară în Europa

Marii înțelepți și strategi de la Casa Fotbalului ar trebui să observe că în ultimii ani echipele de club se fac de râs în Europa. Iar aici nu este de vină Gigi Becali că face schimbări la FCSB încă din minutul 30. Involuntar patronul FCSB scoate în evidență nivelul precar de pregătire al acelorași tineri de „real succes”. Becali a cumpărat cei mai talentați jucători din Liga 1, dar care odată ajunși la o echipă cu obiective mari s-au plafonat. Miculescu, Radaslavescu, Haruț sunt doar cele mai recente exemple. De ce nu fac față tinerii jucători  nici în străinătate și nici la FCSB? Poate tocmai din lipsa acelor centre de excelență, acele cluburi tip Luceafărul de dinainte de 1989, unde s-au lansat jucători ca Hagi, Balint, Belodedici... generații întregi.

Sepsi, singura echipă serioasă

Altceva se întâmplă la Sepsi. Covăsnenii n-au nevoie de genialele strategii ale FRF. Folosind modelul maghiar, au finanțare de la Budapesta, cumva o structură independentă de Casa Fotbalului, la Sf. Gheorghe s-a mers pe politica pașilor mărunți ajungând să fie în acest moment cea mai solidă echipă din Liga 1. Mai mult, a jucat excelent și în Europa. În timp ce Farul, FCSB și CFR au dezamăgit în meciurile din Conference League cu echipe cu cote net inferioare, Sepsi a fost singura care s-a impus în fața unei echipe, teoretic, mai bune. Și nu oricum, ci cu un 6-0 la general.

Ghinion la tragerea la sorți în play-off-ul Conference League

Farul - Qarabag sau Helsinki

Sepsi - Bodo/Glimt

FCSB - Partizan Belgrad

Tragerea la sorți pentru play-off-ul Conference League nu a fost deloc favorabil echipelor românești. Farul, FCSB și Sepsi au dat peste adversari de calibru, care sunt net favoriți pentru accederea în grupe. În cazul în care Farul va trece de campioana Estoniei, ei vor înfrunta câștigătoarea disputei dintre Qarabag și HJK Helsinki, campioane ale Azerbaidjanului și Finlandei. FCSB are o sarcină și mai dificilă în cazul în care va reuși să treacă în turul 3 de danezii de la Nordsjælland: dublă decisivă extrem de grea, cel mai probabil cu Partizan Belgrad, în timp ce Sepsi a nimerit peste cel mai dificil adversar posibil, norvegienii de la Bodo/Glimt.

În aceste condiții sunt mari șanse ca nicio echipă românească să nu participe în acest an în grupele cupelor europene.