În numele lui Marian Cozma

Într-o componenţă destul de inedită, lipsită de aportul lui Mutu, reprezentativa condusă de Răzvan Lucescu întâlneşte în această seară naţionala Ungariei, într-un meci de verificare.

Ultimul test înaintea confruntării cu Franţa, din preliminariile CM 2010, găseşte echipa naţională într-un moment de schimbare evidentă. Mai ales din punct de vedere al atmosferei. Totul pare să plece de la vârf, acolo unde selecţionerul Răzvan Lucescu se confundă deseori cu jucătorii, iar preşedintele FRF, Mircea Sandu, completează tabloul relaxat al unei noi reprezentative.

"Orice meci e important. Meciul se rezumă doar la fotbal, incidentele de la Ujpest cu Steaua nu au nici o legătură. E o partidă care trebuie să se joace în limitele fair-play-ului şi bunului-simţ. Vom trata meciul cu seriozitate. Jucătorii noi sunt bineveniţi, ştiu ce au de făcut, înseamnă că au valoare dacă au ajuns la echipa naţională", a declarat căpitanul Cristi Chivu. Meciul din această seară se joacă în memoria fostului handbalist român Marian Cozma, ucis mişeleşte la Veszprem. La meci va asista şi tatăl acestuia, Petre Cozma, invitat de onoare al Federaţiei maghiare.

"Naşu'" a trecut la aparat
Deşi obişnuia să nu scape nici un moment al antrenamentelor echipei naţionale, pe care o urmărea minut cu minut ori de pe gazon, ori din înaltul tribunelor oficiale, Mircea Sandu (foto) a preferat să se relaxeze la un tenis cu piciorul în timpul antrenamentului de luni seară. A părut că lasă totul în seama lui Răzvan Lucescu şi a directorului general, Ionuţ Lupescu, oamenii în mâinile cărora s-a exprimat deseori că vrea să lase destinele echipei naţionale a României. "Naşu'" a dat jos costumul, a îmbrăcat treningul naţionalei, oferindu-şi circa două ore în care biroul de la Casa Fotbalului sau consfătuirile de la UEFA şi de la FIFA au părut că nu mai există. Totul a fost înlocuit de o hârjoneală în care transpiraţia şi efortul au fost pe planul doi, lăsând loc execuţiilor deseori fine şi orgoliilor de pe fileu. Mircea Sandu a făcut pereche cu fostul stoper de fier al Stelei şi naţionalei, directorul sportiv Daniel Prodan, în vreme ce rivalii s-au numit Adalbert Kassai şi Miodrag Belodedici.


Botiş l-a înfruntat pe Roberto Carlos
După ce, în urmă cu câţiva ani, campionatul maghiar era plin cu jucători români, momentan în prima ligă din Ungaria se mai regăsesc doar câţiva români. Unul dintre aceştia este fostul mijlocaş de la UTA şi de la Rapid, Sorin Botiş (foto). "Mă simt bine aici, am fost practic asimilat de ei, mai ales că am trecut pe la Ferencvaros şi Zalaegerszeg, iar acum sunt la Honved. Am contract pe doi ani şi apoi sper să mă întorc în ţară, unde vreau să mai joc un an sau doi. Vreau să mă stabilesc înapoi în ţară, deşi sunt OK aici şi am o iubită maghiară", dezvăluie Sorin. El a evoluat recent cu Honved în preliminariile Europa League, echipa sa fiind eliminată de Fenerbahce. "Am pierdut cu 1-5 la Istanbul, iar în retur am făcut 1-1, deşi, conform celor spuse de presă şi fani, am ratat 19 ocazii de gol. Nu se punea problema să-i eliminăm, dar meritam o victorie de palmares în faţa unei echipe bune. În tur, Roberto Carlos ne-a dat un gol, dar a făcut ruptură musculară, însă în jocul de la Budapesta au jucat restul starurilor, în frunte cu Alex sau Guiza." Despre situaţia de moment din fotbalul ungar, Botiş spune: "Ferencvaros este echipa cu cei mai mulţi suporteri, care şi când activa în liga secundă, anul trecut, strângea 10.000 de spectatori acasă sau în deplasare. Se scriu multe despre Ferencvaros. De exemplu, revenirea lor în prima divizie a ocupat prima pagină a unui ziar mare de aici, iar performanţa unui înotător care a cucerit titlul la CM de nataţie a încăput doar într-un spaţiu minuscul. În general, lipsa de rezultate a îndepărtat fanii şi lumea e pesimistă, iar când se obţine un rezultat se pune totul pe seama formei slabe a adversarului. La noi, la Honved, patronul este acum un englez, Hemingway, care a deschis o academie pentru tineri şi mizează pe mulţi puşti pentru revitalizarea echipei".

"Echipa naţională a Ungariei e pe locul 2 în grupă, pare să fie într-un trend ascendent, dar are de jucat acum cu echipele bune din grupă"
Sorin Botiş - Honved


"Să fim în urna a doua"

Jurnalul Naţional: Cât de important este acest meci?

Ionuţ Lupescu: Din punctul meu de vedere, toate meciurile amicale sunt importante. Toată lumea spune că nu este aşa, dar am avut dovada clară că înaintea meciului cu Lituania am jucat cu Letonia, care a fost un joc slab şi am văzut ce a urmat după aceea. Înaintea meciului cu Serbia am jucat cu Croaţia, iar partida cu sârbii a fost pierdută exact pe aceleaşi greşeli pe care le-am comis împotriva croaţilor. Deşi aceste meciuri amicale sunt din ce în ce mai puţine, din cauza datelor libere, ele sunt foarte importante.

De ce Ungaria?

Am vrut să jucăm cu ungurii din două motive. Unul ar fi că, iată, Ungaria este pe locul 2 într-o grupă destul de dificilă, cu Suedia, cu Danemarca şi cu Portugalia. Al doilea motiv ar fi acela că, împreună cu Federaţia maghiară, nu am găsit altă dată să facem şi noi un meci în memoria celui care a fost Marian Cozma. Înaintea meciului va fi un moment de reculegere şi va rula acel moto binecunoscut deja, Love 8. De asemenea, înaintea meciului joacă ziariştii din cele două ţări, nu atât pentru Marian, cât pentru ceea ce s-a întâmplat la dubla Steaua - Ujpest, mai ales că amicalul acesta a fost stabilit în primăvară, deci înaintea acestor două întâlniri. Este un lucru foarte bun ceea ce aţi reuşit să faceţi şi sper să demonstrăm cu acest prilej că o mână de vagabonzi nu poate însemna România şi Ungaria.

Problema lui Mutu se poate răsfrânge asupra echipei naţionale?

Nu se răsfrânge asupra echipei reprezentative, ci este o problemă exclusiv a lui. Sper ca Adrian să aibă puterea necesară să treacă peste aceste momente, eu cred că mai sunt căi de atac. El mai are trei, patru sau cinci ani de jucat la un nivel înalt. Sper să aibă puterea necesară să joace în continuare. Am văzut că, deşi el nu vorbeşte prea mult, ca să nu spun aproape deloc, toată lumea vorbeşte şi dă verdicte în numele lui.

Cum comentezi potopul de acuzaţii lansate în acest început de sezon în direcţia arbitrajelor?

Antrenori, conducători, mai nou văd că şi jucători uită de evoluţia lor, de strategia lor şi vorbesc una-două despre arbitraj. Se rezumă tot fotbalul la arbitraj, de parcă n-ar mai exista o minge, o tactică, nu mai există un procedeu tehnic, o deposedare, o surpriză în tactica pe care o aplică un antrenor. Este incredibil. Toată lumea vorbeşte despre arbitraj şi cred că am întrecut de mult măsura.

Ce se mai întâmplă cu noul stadion?

La ultima vizită la care am participat eu şi primarul, nemţii ne-au asigurat că stadionul va fi gata în 2010. Apoi va mai dura maximum trei luni până se va monta şi acoperişul.

Fără să facem vreo comparaţie, cum decurge colaborarea cu noul selecţioner, Răzvan Lucescu?

Nici nu putem face o comparaţie, pentru că Piţurcă a fost un selecţioner foarte bun, iar Răzvan abia şi-a început meseria. Discutăm peste vreo doi-trei ani despre Răzvan ca selecţioner. Din punctul meu de vedere, colaborarea decurge foarte bine, acum depinde de el să aibă aceeaşi mână bună ca la meciul din Lituania, să formeze o echipă competitivă pentru 2012, dar mai ales în aceste patru meciuri care mai sunt să câştigăm, să luăm cât mai multe puncte. Este important să rămânem în a doua grupă valorică la tragerea la sorţi care va avea loc anul viitor, în februarie, iar astfel să avem o şansă mare să cădem într-o grupă bună.