x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Sport Sporturi Regretul unui campion: „M-aţi tăiat din poză”

Regretul unui campion: „M-aţi tăiat din poză”

de Istvan Deak    |    09 Noi 2011   •   21:00
Regretul unui campion: „M-aţi tăiat din poză”

Dupa aproape 40 de ani in care a preferat sa sufere in liniste, fostul portar Orban Stefan, campion mondial cu echipa de handbal a Romaniei in 1970 si 1974, rupe tacerea si isi povesteste marea dezamagire. Cu peste 150 de selectii in nationala Romaniei, sase titluri cu Steaua Bucuresti pe plan intern, Orban pare hotarat sa-si incheie activitatea in handbal la varsta de 63 de ani. 'Handbalul a fost si este viata mea. Nu am putut sa stau departe de acest sport aproape 50 de ani, fara intrerupere. Am stat multi ani departe de familia mea. Chiar daca nu pot sa ma satur de acest sport, a venit momentul sa pastram distanta, simt ca am obosit', isi incepe povestea fostul antrenor cu portarii al formatiei HC Odorhei, clasata pe treapta a doua a podiumului in sezonul trecut.

Duel permanent cu Cornel Penu
Stefan Orban si-a petrecut intreaga cariera de jucator la Steaua. 'La varsta de 22 de ani am ajuns in nationala Romaniei. A fost un moment de mandrie, fiindca Romania era o fabrica de handbal care scotea pe banda rulanta jucatori de mare valoare. Am aparat doar in poarta Stelei. Cat timp am fost in forma, marea rivala, Dinamo, nu a castigat nici un titlu pe plan intern. Spun asta cu regret, fiindca niciodata nu am fost considerat portarul numarul 1 al nationalei Romaniei. N-am avut nici o sansa in fata lui Cornel Penu, portarul lui Dinamo. Nu pot sa spun ca au fost motive politice, mai degraba optiuni personale ale unor antrenori.

Concret, antrenorul lui Dinamo era in staff-ul tehnic al nationalei', spune Orban, care isi aduce aminte de un episod cand favorizarea lui Penu nu a fost de bun augur pentru rezultatele nationalei: 'Imi aduc aminte de un meci cu Suedia. Penu a prins o zi slaba si ne conduceau nordicii cu patru goluri. Antrenorul m-a introdus in poarta, am parat o aruncare de la 7 metri, ne-am apropiat la un singur gol si m-a schimbat. Am pierdut meciul. Va spun sincer ca aveam lacrimi in ochi cand l-am intrebat de ce m-a schimbat. Mi-a raspuns ca Penu e mai bun decat mine. Poate ca a fost mai bun, dar cu siguranta nu la acel meci'.

Lasat acasa la Olimpiada
Desi era titularul portii campioanei Romaniei, Orban Stefan a fost driblat cu eleganta la fiecare Olimpiada de la inceputul anilor ’70. 'Mi-a fost foarte greu sa inteleg si sa constientizez faptul ca, desi faceam parte din echipa campioana mondiala in 1970, nu voi face parte din lotul pentru Olimpiada de la München (1972). Imi facusem bagajul si am fost anuntat, cu o saptamana inainte de competitie, ca nu sunt in lot. In acea saptamana se nascusera baietii mei, gemeni. Eram cel mai fericit om de pe pamant, pana am primit vestea neconvocarii. Motivul? Mi s-a spus ca in decurs de o saptamana ar fi mult prea multa bucurie pentru un om asa tanar. Rezerva mea de la Steaua, Dinca, a fost convocat in locul meu. Asa erau vremurile atunci. Nu avea nici un rost sa ne plangem', mar­tu­ri­seste fostul campion.

Orban avea sa rateze si Olimpiada de la Montreal din 1976, cand Romania a obtinut medalia de argint. Un an mai tarziu, o accidentare grava l-a facut sa-si incheie cariera. 'De sase ori am fost operat. Alergam singur prin padure in sperante ca voi mai reveni. Participa­rea la o olimpiada era motivatia mea, dar nu s-a mai putut.'

Taiat din poza echipei
Dupa ce s-a retras din activitatea de jucator, Orban a devenit an­tre­no­rul cu portarii al echipei nationale de tineret. 'Am antrenat si Steaua, iar in 1990 am fost in stafful tehnic care a adus ultimul succes al handbalului masculin romanesc, medalia de bronz la Mondialele din Cehoslovacia. Initial nu am vrut sa accept pos­tul. Ma saturasem ca eu sa mun­cesc din greu si altii sa culeaga roade­le. Mereu am avut senzatia ca am fost respectat mai mult ca antrenor decat ca jucator', spune Orban, care are si o explicatie pentru asta.

'Ca sa va dati seama cat de iubit am fost, nici macar nu apar in poza echipei campioane din 1970. Spre ghinionul meu, in poza initiala eram chiar sub vedeta echipei, Gheorghe Gruia. El a fugit in Mexic si a fost declarat tradator de tara, de aceea s-a dispus sa fie taiat din poza. Ce mai conta ca e si Orban acolo, el nu o sa lipseasca nimanui. E o poveste ciudata, care ne starneste amuzamentul la fiecare intalnire de grup, fiindca noi stim cu adevarat ce am insemnat pentru Romania si handbalul romanesc. Am fost o echi­pa multiculturala cu trei maghiari, trei sasi si un jucator cu origini macedonene', isi aminteste Orban.

'Franta a invatat handbal de la noi'
Stefan Orban considera ca la baza succesului Frantei in handbalul masculin de astazi sta de fapt na­tio­nala Romaniei din anii ’70. 'Noi am fost considerati echipa care a practicat cel mai frumos handbal din istorie. Francezii ne invitau constant sa le tinem meciuri demonstrative. Noi am stat la baza handbalului francez profesionist. Ei au construit timp de multi ani echipa de succes din ul­ti­ma perioada. Totul a avut loc gra­dat. In Franta nu a existat presiunea rezultatelor cum s-a in­tam­plat in Romania', a incheiat Orban.

Numele mari care ne-au adus titlul in ’70
Lotul Romaniei la Campio­natul Mondial de handbal masculin din Franta 1970: Alexandru Dinca, Cornel Penu, Gabriel Kicsid, Gheorghe Goran, Roland Gunesch Mihai Marinescu, Cezar Nica, Ioan Popescu, Stefan Orban, Stefan Birtalan, Cristian Gatu (foto), Gheorghe Gruia, Ghita Licu, Titu Moldovan, Cornel Otelea, Valentin Samungi. Antrenori: Niculae Nedeff, Eugen Trofin, Oprea Vlase.

×