Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judeţul Prahova are trei staţiuni mari şi late. Sinaia, Buşteni şi Azuga se aseamănă foarte puţin. Sinaia are pârtii la mare altitudine, unde se poate schia chiar şi în luna apropie, Buşteniul se adresează celor care cheltuie mai mulţi bani la cârciumă decât pe pârtie, în vreme ce Azuga are atât gol alpin, dar şi două pârtii cu o lungime de peste doi kilometri, care coboară prin pădure până la marginea oraşului. Jos, în staţiune, la baza pârtiilor, existe teleschiuri atât pe Sorica, cât şi pe Cazacu. Cel care face din Azuga o staţiune “mai cu moţ” este Alexandru Debreţi, cel care a ocupat funcţia de primar între 1990 şi 2000, iar acum este viceprimar. Acesta se mândreşte cu “cel mai bine amenajat domeniu schiabil de la noi din ţară”. Însă nu toată lumea este mulţumită de politica lui Debreţi, mai ales că acesta nu permite accesul pe pârtie celor ce practică snowboardingul. “Nu mi se pare normal aşa ceva. Este o situaţie jenantă, te simţi discriminat”, este de părere Bogdan Tischer, instructor de snowboarding pe Valea Prahovei. El chiar a lansat o dezbatere publică pe această temă pe Facebook, reacţiile fiind destul de dure la adresa lui Debreţi. Există însă şi voci care apreciază politică dusă de către “vice”, motivând că în străinătate există pârtii separate pentru cei care vor să înveţe să schieze şi cei care vor să se dea pentru prima oară cu placa de snowboarding. Alexandru Debreţi vine cu argumentele sale: “Nicăieri în lume, iniţierea la snowboarding nu se face pe aceeaşi pârtie pe care se dau lecţii de schi pentru cei care vor să înveţe să schieze. Această amestecătură o vezi doar în România, dar în străinătate nu este permis aşa ceva. Eu am văzut peste 50 de staţiuni montane şi am avut ce să învăţ de acolo. La început, noi nu am impus această restricţie. A trebuit să luăm această măsură din cauza faptului că am avut foarte multe accidente pe pârtie. Am impus această regulă după ce am văzut că aşa se procedează şi la Courchevel, în Franţa. Acum, părinţii îşI ştiu copiii în siguranţă atunci când vin să înveţe să schieze la Azuga. Înainte, Ambulanţa era toată ziua la noi, dar acum situaţia s-a schimbat radical. Sezonul trecut, o spun cu mândrie, am avut doar două entorse, iar în această iarnă am fost feriţi de accidente. Eu nu am o pârtie, aşa cum stie lumea, ci un domeniu schiabil care cuprinde un baby-ski şi un teleschi.” Dacă la cârciumă personalul are dreptul să-şi aleagă clienţii, aşa şi cu Debreţi. Doar că ospătarii nu îşi strigă mesenii cu portavocea, ca să se audă în tot oraşul Azuga.
Vasile Richea, cel care administrează telegondola de la Azuga, concurent direct al lui Debreţi, recunoaşte că zona administrată de acesta arată foarte bine. “Pe noi nu ne deranjează deloc. Omul şi-a îngrădit bucata de pârtie, se ocupă atent de orice detaliu. Cei care vor să facă snowboarding sunt aşteptaţi cu drag pe toate celelalte pârtii din staţiune”, spune Richea.
Nu este pentru prima oară când politica dusă de către Alexandru Debreţi atrage nemulţumirea turiştilor care ajung la Azuga. Ziarul de Prahova a semnalat în martie 2006 faptul că fostul primar a pus un gard în vârful pârtiei sale, astfel încât cei care folosesc telegondola să nu mai poată schia pe domeniul său. “Simţind că încasările îi sunt periclitate, a decis să-i pedepsească pe
Nu politica actualului viceprimar reprezintă însă adevărata problemă cu care se confruntă Azuga la momentul actual. Ca să foloseşti toate instalaţiile de transport pe cablu, adică o telegondolă, trei teleschiuri şi două baby-ski-uri, ai nevoie de trei cartele diferite. În plus, ca să se ridice la acelaşi nivel cu Poiana Braşov, staţiunea ar mai avea nevoie, pe lângă o promovare mult mai bună, lucru ce trebuie făcut de către autorităţile locale, şi de o pârtie pentru începători, care să coboare din golul alpin până la staţia de jos a telegondolei. O astfel de pistă, construită după modelul Drumului Roşu din Masivul Postăvaru, ar face ca Sorica şi Cazacu să nu mai fie la fel de aglomerate ca acum, iar turiştii nu s-ar mai plictisi atât de repede din cauza variantelor puţine de coborâre pe care le au în acest moment.
După ce ieri v-am prezentat oferta de schi pusă la dispoziţie de Vatra Dornei, acum venim cu o promoţie tot din zona Moldovei. De data aceasta este vorba despre Piatra Neamţ, oraş pe care Gheorghe Ştefan l-a transformat în staţiune montană după ce a tras o telegondolă de la gară direct pe Muntele Cozla. Bine, localnicii spun că e deal, dar asta nu mai contează din moment ce acolo există şi un telescaun şi o pârtie cu grad mediu de dificultate. Moldovenii nu sunt foarte pasionaţi de sporturile de iarnă, astfel că autorităţile locale pun la cale promoţii peste promoţii, numai să atragă turiştii în oraşul de sub Pietrica. Astfel, în această perioadă, pentru 200 de lei puteţi beneficia de transport gratuit pe cablu timp de două zile şi de cazare pentru două persoane, timp de o noapte, la Căsuţele Malibu, aflate la Ştrandul Tineretului. Pentru cei care stau minim 3 nopţi, se asigură şi transport de la cazare până la staţia de jos a telegondolei, iar cei care stau minim 5 nopţi pot fi preluaţi de la aeroporturile din Bacău sau Iaşi.
Vineri, în zona montană, cerul va prezenta înnorãri temporare şi local vor cãdea precipitaţii sub formã de ninsoare. Vântul va sufla tare, viscolind zãpada. Temperatura aerului va marca o creştere uşoarã.
Sâmbătă, cerul va fi noros în zona Carpaţilor Orientali şi temporar noros în restul zonelor montane. Vor cãdea precipitaţii predominant sub formã de ninsoare local în Carpaţii Orientali şi Meridionali şi doar pe arii restrânse în Carpaţii Occidentali. Vântul va prezenta intensificãri spulberând sau viscolind zãpada. Temperatura aerului va avea valori comparabile cu cele din intervalul anterior.
Duminică, cerul va prezenta înnorãri temporare în cursul zilei, când local se vor semnala ninsori slabe, iar spre searã şi în cursul nopţii nebulozitatea se va accentua şi va ninge pe arii extinse în toate zonele montane. Vântul va prezenta intensificãri. Temperatura aerului va marca o scãdere faţã de intervalul anterior.
