Problema este că acești sportivi ne-au învățat prost și de acum așteptăm performanțe cel puțin la fel de mari, chiar dacă în România condițiile de pregătire sunt precare la fiecare disciplină care ne-a adus bucurii în ultimele zile. De asemenea, statul va trebui să recompenseze sportivii pe modelul David Popovici după Mondialele de la Budapesta. Bilanțul este excepțional: 9 medalii de aur (canoe, natație, gimnastică, canotaj), una de argint (canoe) și 5 medalii de bronz (canotaj și gimnastică). La aceste performanțe adăugăm și triumful Simonei Halep în turneul de la Toronto, ea revenind în Top 10 WTA. În ceea ce privește fotbalul, trei echipe din Liga 1 sunt calificate în play-off-ul Europa Conference League.
Canoe: primul aur mondial după 36 de ani
Canoea românească a fost în declin după performanțele lui Ivan Patzaichin (aur mondial în 1973 și 1977) și Aurel Macarencu (aur mondial în 1986). Oricât s-au străduit antrenorii și sportivii, disciplina aceasta a fost în anonimat. Până săptămâna trecută, când a apărut Cătălin Chirilă (Kirilov pe numele real), lipovean din satul Sarichioi, județul Tulcea. Rezultatul: campion mondial la canoe 1.000 de metri și vicecampion mondial la cursa scurtă de 500 de metri. Cum a reușit? O spune chiar el: „I-am surprins. Sunt stângaci, eram nou printre ei și poate m-au și subestimat. Dar am dat tot ce-am putut. Nu mă așteptam chiar la aur și argint. Îmi doream medalii în cele două curse, dar chiar la aur și argint parcă nu speram foarte tare, sincer vorbind. Sincer, gândul că am câştigat a fost dinainte să trec linia de sosire. Practic nu am fost epuizat 100% la finalul cursei şi la ultimele balize conştientizam că sunt primul şi nimeni nu mă mai poate ajunge. A fost un sentiment foarte plăcut. Practic, am trăit cursa de la un cap la celălalt fără să mă epuizez 100%, să mă prăbușesc pe ponton, cum mi se mai întâmpla. Am simţit că am controlat cursa încă de la început”.
Pentru Cătălin Chirilă, legitimat la CSA Steaua, urmează, peste numai trei zile, Campionatele Europene de Kaiac-Canoe de la München, pe aceleași culoare pe care canotajul românesc a obținut cinci medalii de aur săptămâna trecută.
Canotaj: din 11 echipaje, 8 au luat medalii. Mulțumim, Elisabeta Lipă!
Tot de pe apă au venit și următoarele satisfacții. La Europenele de la München, delegația României a obținut un bilanț fantastic: cinci medalii de aur și trei de bronz, bifând cel mai bun bilanț românesc din istorie la campionatele europene. Aici este meritul marii noastre campioane Elisabeta Lipă, președinta federației, care, iată, a reușit să obțină condiții de pregătire pentru lot. Ne amintim că nu mai departe de anul trecut, imediat după Jocurile Olimpice, canotajul a fost la un pas de colaps și, deși aveam campioane olimpice, am fost la limită să nu participăm la următoarele campionate europe și alte regate, din cauza finanțării, care nu mai exista. Cum a reușit Elisabeta Lipă să facă rost de bani și cum a găsit soluții pentru antrenament... numai ea știe. Dar a reușit și, mai mult decât atât, a adus și medalii. Multe medalii. Din 11 echipaje, 8 au urcat pe podium:
- Magdalena Rusu, Iuliana Buhuș, Ancuța Bodnar, Denisa Tîlvescu, Mădălina Bereș, Amalia Bereș, Ioana Vrînceanu, Simona Radiș și Adi Munteanu - medalie de aur în proba de 8+1 feminin.
- Ionela Cozmiuc - medalia de aur la simplu vâsle feminin categorie uşoară.
- Denisa Tîlvescu şi Ioana Vrânceanu - medalia de aur în proba de dublu rame.
- Marius Cozmiuc şi Sergiu Bejan - medalia de aur la dublu rame masculin.
- Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar - medalia de aur în proba de dublu vâsle feminin.
- Mihai Chiruţă, Ciprian Tudosă, Ioan Prundeanu şi Florin-Marian Enache - medalia de bronz în proba de patru vâsle masculin.
- Mădălina Bereş, Iuliana Buhuş, Magdalena Rusu şi Amalia Bereş - medalia de bronz la patru rame feminin.
- Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Florin Lehaci - medalia de bronz la patru rame masculin.
Gimnastică: junioarele dau speranțe de revenire în top
Căzută în anonimat după retragerea din activitate a cuplului de antrenori Belu-Bitang, gimnastica românească dă semne de revigorare după mai mulți ani în care nu s-au obținut rezultate la niciun nivel. Acum, după performanțele obținute de junioare la Europenele din Germania, avem speranțe că putem avea o echipă puternică (și mai ales completă) la Jocurile Olimpice de la Paris de peste doi ani. Amalia Puflea și Sabrina Voinea au obținut câte o medalie de aur la sol, respectiv sărituri. De asemenea, Sabrina Voinea a luat medalia de bronz la sol, cea de-a patra medalie, de bronz, a fost cucerită de Amalia Puflea la bârnă.
Natație: David Popovici este cel mai rapid înotător din lume
Promisiunea lui David Popovici s-a adeverit. A promis că va deveni cel mai rapid înotător din lume și a devenit. Record mondial la 100 de metri liber, 46,86 de secunde, record doborât după 23 de ani, fostul deținător al recordului, brazilianul Cesar Cielo Filho, felicitându-l pe sportivul nostru după cursă. La doar 17 ani, Popovici este neînvins în bazin la probele individuale de 100 și 200 de metri de la Jocurile Olimpice de la Tokyo, când, la doar 16 ani, a fost la o palmă de medalia olimpică. De atunci, David Popovici a dictat în toate cursele la care a participat, fie la seniori, fie la juniori, fiind primul campion mondial simultan la seniori, atât la 100, cât și 200 de metri după legendarul înotător Jim Montgomery, care obținuse aceeași performanță în 1973, acum 49 de ani. Presa sportivă din întreaga lume se întrece în elogii la adresa lui Popovici. Deja este numit „Racheta”, „Torpila”, „Imbatabilul”, „Copilul-fenomen”.
David Popovici mai concurează și în proba de 400 de metri, probă nouă pentru el.
Principalul obiectiv al lui David Popovici este coborârea sub 46 de secunde la 100 de metri liber. „Un astfel de rezultat ar însemna un record mondial care va dăinui nedoborât zeci de ani, dar David Popovici este în stare să obțină această ispravă. Este foarte rapid”, a comentat Corriere dello Sport. „Mi-am dorit să înot cât am putut eu de repede și se pare că mi-a ieșit. Un vis ar fi un timp cu 45 în față”, a declarat înotătorul de la Dinamo pentru BBC la finalul cursei în care a stabilit recordul mondial.
Urmează Europenele de tineret U-23, pe 2-4 septembrie, în Belgia, apoi Campionatele Mondiale de seniori din Cehia, 17-25 septembrie. Până atunci avem pregătirea intensivă în Italia. De ce Italia? Pentru că în România nu avem unde. Nu ne putem antrena în siguranță nici la Snagov, nici la Orșova.
Elisabeta Lipă, multiplă campioană olimpică
Simona, din nou în Top 10
Simona Halep a reintrat în Top 10 WTA, pe locul 6, după triumful de la Toronto, turneu de 900 de puncte și a ajuns la titlul 24 din carieră. De asemenea, este pe locul 4 în clasamentul pe 2022, având mari șanse să se califice la Turneul Campioanelor, la care participă primele 8 jucătoare din lume. De asemenea, cu această performanță a depășit pragul de 40 de milioane de dolari câștigați din tenis (se contorizează doar premiile din turnee, fără contractele de publicitate). Este în spatele surorilor Williams, însă acestea și-au anunțat retragerea din activitate după US Open. Astfel, Simona Halep va deveni cea mai bună jucătoare în activitate din circuitul feminin. Pentru ea urmează turneul de la Cincinnati (turneu tot de 900 de puncte), la care nu a participat în 2021, și are ocazia acumulării de puncte în clasamentul mondial, putând urca până pe poziția a treia. În primul tur de la Cincinnati, Simona o va întâlni pe Karolina Muchova, Cehia, locul 161 WTA, pe care jucătoarea noastră a învins-o anul acesta la Wimbledon, scor 6-3, 6-2.
În doar 7 zile, sportivii români au obținut 15 medalii. Lor li se adaugă și trofeul Simonei Halep la Toronto